Birocrația achizițiilor publice, spulberată cu o ordonanță de urgență

Guvernul Boc a pierdut două luni cu instalarea noii puteri la centru și în teritoriu, cu proiectarea și aprobarea Legii bugetului. Sunt două luni foarte importante pentru o economie lovită de criză, care are nevoie de intervenția statului pentru a se relansa. Este drept, astfel de lucruri nu se fac bătând din palme, dar asta nu-i o scuză.

Pârtie pentru investiții
Seismele de pe piețele internaționale abia așteaptă să te prindă nepregătit, să te plesnească. Poți să le spui forțelor oarbe, legilor obiective care dirijează zonele monetar – valutare, bursele de mărfuri și de capital, care fac să se închidă liniile de fabricație ale lumii și sute de mii de locuri de muncă, să te aștepte două – trei luni, până îți sufleci și tu mânecile, până te apuci de treabă? În viața economică fiecare zi, ceas, minut contează și o întârziere cât de mică în luarea deciziei poate fi fatală.
Patronatele și sindicatele au salutat decizia guvernului de a aloca 10,2 miliarde de euro pentru investiții publice, pentru lucrările de infrastructură din transport, mediu, educație, sănătate, agricultură, pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit, adică spre acele obiective care pot genera efecte benefice pentru economie. Existau, însă, temeri că mecanismul investițional se va pune în mișcare prea lent. Se estima că, din cauza legislației greoaie a achizițiilor publice, a lacunelor sale și a birocrației, cele mai multe proiectele investiționale vor demara abia în trimestrul IV sau în 2010.
Executivul s-a dovedit a fi receptiv la sugestii și a decis să netezească drumul. Dacă legislația achizițiilor publice este o piedică în calea investițiilor publice, atunci trebuie schimbată. Nu mai punem la socoteală faptul că reglementările românești erau în dezacord cu cele ale Uniunii Europene.

Timpul se contractă
Data de 7 martie 2009, poate fi considerată o zi istorică pentru reforma administrației din România. În acea zi, Guvernul Boc a aprobat ordonanța de urgență care demolează numeroase bariere birocratice și temporale din calea achizițiilor publice. Astfel, termenele pentru procedura de organizare a licitației s-au redus de la 380 la 30 de zile.
Termenul de publicare pentru licitația deschisă, în loc de 28 de zile, este 20 de zile. Cel pentru licitații restrânse a scăzut de la 16 la 10 zile, iar cel de publicare pentru dialog competitiv, de la 30 la 20 de zile.
Până acum, autoritățile contractante nu aveau nici un termen să încheie contractul de achiziții publice, după adjudecarea licitației. În anumite situații, acesta se semna abia după șase luni de zile, perioadă în care câștigătorul licitației era supus la tot felul de presiuni. Noul act normativ prevede un termen de 20 de zile, care, în mod excepțional, cu acordul autorității ierarhic superioare, poate fi prelungit cu încă 20 de zile calendaristice.
Tot pentru prima dată au fost introduse termene punctuale la soluționarea în instanță a contestațiilor. Practica de până acum demonstrează că dosarele de contestații rămân luni și ani în șir în instanțe. Din acest motiv, licitațiile sunt blocate, neputând fi adjudecate de vreunul dintre concurenți.
Soluționarea proceselor privind achizițiile publice are, de acum, următoarele termene: 5-10 zile pentru introducerea cererii de chemare în judecată; primul termen de judecată se stabilește la cel mult 20 de zile de la data înregistrării contestației; termenele de judecată ulterioare nu pot depăși 10 zile; pronunțarea hotărârii se face în cel mult 3 zile, iar comunicarea hotărârii în maximum 5 zile; termenul pentru introducerea recursului împotriva hotărârii primei instanțe scade la 5 zile.

Timpuri noi, praguri noi
Numărul contestațiilor se va reduce drastic. Guvernul a instituit o taxa de timbru în cuantum de 2% din valoarea estimată a achiziției publice, pentru persoana fizică sau juridică care depune contestația. Dacă aceasta pierde procesul, va pierde și banii. Măsura este gândită nu atât să împiedice accesul la justiție al celor nemulțumiți, cât să pună capăt practicii contestațiilor inițiate pentru a bloca licitațiile și a pune bețe în roate concurenței.
O altă schimbare importantă o reprezintă creșterea pragului privind sumele de la care o autoritate publică poate să achiziționeze direct produse, servicii, lucrări, de la 10.000 la 15.000 euro. În cazul procedurii de cerere de oferte, pragul pentru contractul de furnizare și de servicii a urcat de la 75.000 la 100.000 euro, iar la contractul de lucrări, de la 500.000 la 750.000 euro.
Sunt simplificate și procedurile de lucru ale Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) și ale Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
De asemenea, va fi înființată o comisie de evaluare a Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Aceasta va fi un organism independent și imparțial, care va fi constituit din 5 membri: câte un reprezentant de la Ministerul Finanțelor Publice, ANRMAP, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Guvern și Consiliul Concurenței.