Biserica Nemțească din Mihail Kogălniceanu, locul unde cultura germană a făcut casă bună cu tradiția italiană
1336
"Este mândria comunității", ne spune preotul paroh Alecu Anton despre lăcașul în care slujește de șase ani și care este unul dintre ultimele bastioane ale civilizației germane în Dobrogea.
Construită în 1898 de o echipă de muncitori italieni, Biserica Nemțească din Mihail Kogălniceanu a fost reabilitată în 2004, cu sprijinul administrației locale, iar astăzi este loc de închinăciune pentru cele 120 de familii de catolici din localitate, iar vara, destinație turistică pentru germanii care ajung pe litoralul românesc.
Aproximativ 20 de etnici germani, cei mai mulți provenind din familii mixte, mai trăiesc astăzi în comuna constănțeană Mihail Kogălniceanu. În 1940, comunitatea număra 1.527 de membri din totalul de 3.202 de locuitori ai localității.
În vechiul sat tătăresc ce purta numele Karamurat, germanii și-au construit un cartier impunător, cu case mari, străzi largi ce dau mai degrabă a bulevarde, dar și o biserică ce este și astăzi un simbol al culturii germane în Dobrogea.
Biserica ce poartă hramul Sf. Anton este astăzi loc de închinăciune pentru cele aproximativ 120 de familii de credincioși catolici din localitate, printre aceștia numărându-se și cei aproximativ 20 de etnici germani.
Construcția în stil gotic poartă marca renumitei Școli "Ferdinand Stuflesser" din Tirolul de Sud, pe vremea aceea aparținând de Austria, astăzi, parte a Italiei.
Lucrările au fost realizate însă de o echipă de 77 de meșteri italieni, conduși de Luigi de Benedetto, italienii fiind recunoscuți în acest domeniu. Lăcașul a fost început în mai 1897 și s-a finalizat în octombrie 1898. Altarul, vechi și el de 111 ani, este din lemn de paltin, iar restul mobilierului din biserică este realizat din lemn de cireș.
Pe pereții laterali ai bisericii se găsesc 14 lucrări, sculpturi în lemn care redau secvențe din Drumul Crucii Mântuitorului. Acestea au fost și ele refăcute odată cu lucrările de reabilitare a întregului lăcaș, demarate în 2004. Numai refacerea altarului mare a costat, așa cum ne-a spus preotul, aproximativ 1 miliard de lei vechi. Eforturile au meritat, însă. Altarul este acum placat cu foiță de aur de 22K, picturile au fost refăcute, urmărindu-se întocmai originalele, iar cele două confesionale au fost capitonate.
Biserica nu este ocolită în nicio vară de turiștii germani ajunși în România.
Ajunul Rusaliilor, sărbătorit în limba italiană
Pe 30 mai, în ajunul Rusaliilor, Biserica Nemțească din Mihail Kogălniceanu va fi gazdă pentru un cor de italieni. Cei aproximativ 50 de membri ai corului sunt oaspeți ai localității tulcene Greci, unde trăiește o comunitate mare de italieni, și au răspuns și invita-ției preotului paroh Alecu Anton.
Slujba va fi susținută și în limba italiană și va fi urmată de un concert instrumental și vocal susținut de oaspeții din Italia.
Va fi un moment deosebit, la care preotul speră să participe cât mai mulți credincioși, chiar și din afara localității.
Construită în 1898 de o echipă de muncitori italieni, Biserica Nemțească din Mihail Kogălniceanu a fost reabilitată în 2004, cu sprijinul administrației locale, iar astăzi este loc de închinăciune pentru cele 120 de familii de catolici din localitate, iar vara, destinație turistică pentru germanii care ajung pe litoralul românesc.
Aproximativ 20 de etnici germani, cei mai mulți provenind din familii mixte, mai trăiesc astăzi în comuna constănțeană Mihail Kogălniceanu. În 1940, comunitatea număra 1.527 de membri din totalul de 3.202 de locuitori ai localității.
În vechiul sat tătăresc ce purta numele Karamurat, germanii și-au construit un cartier impunător, cu case mari, străzi largi ce dau mai degrabă a bulevarde, dar și o biserică ce este și astăzi un simbol al culturii germane în Dobrogea.
Biserica ce poartă hramul Sf. Anton este astăzi loc de închinăciune pentru cele aproximativ 120 de familii de credincioși catolici din localitate, printre aceștia numărându-se și cei aproximativ 20 de etnici germani.
Construcția în stil gotic poartă marca renumitei Școli "Ferdinand Stuflesser" din Tirolul de Sud, pe vremea aceea aparținând de Austria, astăzi, parte a Italiei.
Lucrările au fost realizate însă de o echipă de 77 de meșteri italieni, conduși de Luigi de Benedetto, italienii fiind recunoscuți în acest domeniu. Lăcașul a fost început în mai 1897 și s-a finalizat în octombrie 1898. Altarul, vechi și el de 111 ani, este din lemn de paltin, iar restul mobilierului din biserică este realizat din lemn de cireș.
Pe pereții laterali ai bisericii se găsesc 14 lucrări, sculpturi în lemn care redau secvențe din Drumul Crucii Mântuitorului. Acestea au fost și ele refăcute odată cu lucrările de reabilitare a întregului lăcaș, demarate în 2004. Numai refacerea altarului mare a costat, așa cum ne-a spus preotul, aproximativ 1 miliard de lei vechi. Eforturile au meritat, însă. Altarul este acum placat cu foiță de aur de 22K, picturile au fost refăcute, urmărindu-se întocmai originalele, iar cele două confesionale au fost capitonate.
Biserica nu este ocolită în nicio vară de turiștii germani ajunși în România.
Ajunul Rusaliilor, sărbătorit în limba italiană
Pe 30 mai, în ajunul Rusaliilor, Biserica Nemțească din Mihail Kogălniceanu va fi gazdă pentru un cor de italieni. Cei aproximativ 50 de membri ai corului sunt oaspeți ai localității tulcene Greci, unde trăiește o comunitate mare de italieni, și au răspuns și invita-ției preotului paroh Alecu Anton.
Slujba va fi susținută și în limba italiană și va fi urmată de un concert instrumental și vocal susținut de oaspeții din Italia.
Va fi un moment deosebit, la care preotul speră să participe cât mai mulți credincioși, chiar și din afara localității.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!