De unde ne împrumutăm?

După ce Uniunea Europeană a respins planul de salvare comun pentru țările ex-comuniste din Europa Centrală și de Est, în valoare de 180 miliarde de euro, o delegație română se află în aceste zile la Washington, într-o nouă încercare de a obține un împrumut și a debloca finanțarea.
Din delegație fac parte viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, și secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Bogdan Drăgoi. Oficialii Băncii Naționale a României (BNR) au confirmat vizita la Washington a viceguvernatorului Popa, dar nu au dorit să comenteze scopul acesteia.
Premierul Emil Boc a declarat că Guvernul poartă discuții cu Comisia Europeană despre posibilitatea finanțării deficitului bugetar și că, atunci când va fi ceva "oficial" în legătură cu un demers similar cu FMI, va anunța.
"În acest moment avem discuții cu Comisia Europeană. Acestea sunt singurele discuții pe care le purtăm, oficial, în momentul de față. În sensul că, așa cum și președintele a fost ieri la Bruxelles, avem la nivelul Comisiei Europene discuții cu partenerii noștri cu privire la posibilitățile și modalitățile de finanțare a deficitului", a spus Emil Boc.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a recunoscut la sfârșitul săptămânii trecute că România caută mai multe soluții de a contracta împrumuturi, de la UE, FMI, dar și instituții precum Banca Mondială sau BERD, "condiționate între ele" și "pe mai mulți ani".
"Împrumutul de la FMI nu se poate lua pur și simplu, deoarece ar fi vorba despre o infuzie de sume mari, poate fi vorba de unu - doi - trei miliarde euro. Ca să nu facem emisiune de monedă, să avem apoi presiune pe inflație, noi am lua valuta de la FMI și am schimba-o în contul nostru de la Washington, punând în loc leii corespondenți", a explicat Isărescu.
Și reprezentanții bancari români consideră absolut necesar un acord al României cu FMI și UE. "Aranjamentul, pachetul de împrumuturi externe are în primul rând rostul de a crește stabilitatea pieței românești, de a o face mai predictibilă și de a înlătura volatilitatea, în creștere în ultima perioadă. De asemenea, acordul poate face posibilă creditarea mai ușoară, mai credibilă", a afirmat directorul general ING Bank România, Mișu Negrițoiu, citat de NewsIn.
Conform directorului de bancă, necesarul de finanțare externă a României este între opt și zece miliarde euro, nivel suficient pentru protejarea rezervei valutare și plata datoriilor externe. "Între opt și zece miliarde euro, consider că ar fi un necesar decent de finanțare, pentru a proteja rezervele valutare și pentru plata datoriilor externe", a mai precizat Negrițoiu.