Extrema dreaptă îşi creşte uşor influenţa în Parlamentul European, dar rămâne divizată

Impulsionate mai ales de Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, partidele europene de extremă dreapta au înregistrat un progres modest la alegerile europarlamentare, fără a reuşi schimbarea raporturilor de forţe în Parlamentul European, dar liderii marii majorităţi pro-europene formate din populari, social-democraţi şi liberali ar putea fi nevoiţi să facă unele compromisuri faţă de formaţiunile suveraniste, informează agenţia AFP.

În urma rezultatelor bune obţinute la alegerile europene în ţări precum Italia, Franţa, Germania, Olanda, Austria sau Grecia, partidele de dreapta naţionaliste şi eurosceptice vor căuta să influenţeze mai mult politicile UE, deşi pe ansamblu în Parlamentul European au obţinut doar 13 mandate în plus faţă de legislatura anterioară, conform rezultatelor preliminare, mizând însă pe sprijinul altor circa 50 de eurodeputaţi de aceeaşi orientare, dar neafiliaţi vreunuia din cele două grupuri politice naţionaliste în Parlamentul European.

Aceste două grupuri, respectiv Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID), au totuşi divergenţe importante, cum ar fi de pildă poziţionarea faţă de susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia. În grupul ECR regăsim în special partidul italian Fraţii Italiei, pe cel spaniol Vox şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS) polonez, iar în grupul ID formaţiunea italiană Liga şi cea franceză Reunirea Naţională (RN).

Aflate în fruntea primelor partide din Italia şi Franţa, lidera partidului „Fraţii Italiei” (Fratelli d'Italia - FDI) şi preşedinta grupului partidului „Reunirea Naţională” (Rassemblement National - RN) în parlamentul francez, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, vor trebui să aştepte rezultatul alegerilor legislative anticipate din Franţa de pe 7 iulie pentru a-şi definitiva strategiile, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a dizolvat camera inferioară a parlamentului în urma înfrângerii severe suferite la europarlamentare de majoritatea sa în faţa formaţiunii lui Marine Le Pen şi condusă de Jordan Bardella, acesta din urmă deja aspirând la postul de premier.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată a Partidului Popular European (PPE) pentru un nou mandat în acest post, a lăsat deschisă uşa unei înţelegeri cu Meloni, în care vede o parteneră de compromis, pro-UE şi pro-Ucraina, spre deosebire de membrii grupului Identitate şi Democraţie, pe care i-a catalogat drept „marionetele” preşedintelui rus Vladimir Putin.