O aderare a României la Schengen, mai degrabă rezultatul oboselii generate de dispute

Disputa privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este obositoare și toate părțile s-au săturat de ea. Mulți observatori se așteaptă la un acord la sfârșitul anului, posibil în septembrie, înainte de alegerile generale din România.
Încheierea unui acord se va datora însă mai degrabă nerăbdării decât unei puteri fabuloase a UE de transformare, afirmă săptămânalul britanic, susține The Economist.
La cinci ani după aderarea lor la UE, România și Bulgaria rămân în continuare cele mai sărace țări comunitare.
Progresele în privința combaterii corupției și a reformelor justiției au încetinit. Mecanismul de Cooperare și Verificare, care urma să fie temporar, este în continuare activ. "Nu ne așteptam să dureze atât de mult", a declarat un oficial de la Bruxelles.
Într-o altă perioadă, România și Bulgaria ar fi intrat în Schengen imediat ce și-ar fi făcut temele dar în prezent starea generală din cadrul UE este una de neîncredere.
Acest lucru este generat pe de o parte de criza euro, pe de altă parte de ascensiunea partidelor extremiste, care exploatează temerile populației.
Dar noua stare de spirit care domină nucleul european reflectă nemulțumirea tot mai mare față de variația UE în cultura politică. Bulgaria, în special, a fost criticată de Bruxelles pentru persistența crimei organizate și erodarea libertății presei. Dar unii afirmă că această cenzură este nedreaptă, deoarece problemele celor două țări nu erau un secret atunci când acestea au început negocierile pentru aderare.
Niciuna dintre cele două țări nu este un model de stabilitate sau guvernanță economică. Protestele din România au condus la înlăturarea Guvernului în februarie, iar investitorii străini consideră Bulgaria din ce în ce mai puțin prietenoasă.