Refugiații ucraineni din România nu și-au primit banii de cazare și masă din iulie

Zeci de mii de refugiați ucraineni nu și-au primit din luna iulie banii pentru cazare și masă, deși lucrează sau învață în România, iar Comisia Europeană a pus la dispoziție aproape jumătate de miliard de euro pentru a-i ajuta.

„Cine ne-a furat banii?” e întrebarea pe care a strigat-o din răsputeri luni, în stradă, în centrul Aradului, tânăra Vasilina Andreuko (34 de ani). Originară din Liov, a părăsit orașul în martie 2022, imediat după invazia rusă din Ucraina.

Împreună cu cei trei copii mici, de 11, respectiv gemeni de 10 ani, s-a oprit în vestul României. Lucrează la o firmă de cablaje auto și câștigă lunar, dacă nu face ore suplimentare, 2.200 de lei plus bonuri de masă.

Chiria pentru apartamentul de două camere în care locuiesc înghite jumătate din salariul femeii. „Nu pot avea două slujbe, chiar dacă aș vrea, trebuie să stau și cu copiii", spune Vasilina Andreuko pentru Europa Liberă.

Restul de o mie de lei ar trebui să le ajungă pentru întreținere, utilități, mâncare, haine, încălțăminte, produse de igienă, transport, rechizite școlare sau medicamente, atunci când este cazul.

Teoretic, ar trebui să beneficieze de sprijin din partea statului român. Nu l-a mai primit din iulie. Ca ea, zecile de mii de refugiați de pe întreg teritoriul României care au acest drept.

Ajutorul de stat se acordă doar celor care au copii înscriși într-o formă de învățământ în România, iar adulții lucrează – criterii îndeplinite în majoritatea cazurilor.

În disperare de cauză, zeci de ucraineni au protestat luni în centrul Aradului. „A fost o acțiune legală, pentru autorizarea căreia le-am oferit sprijinul", a spus pentru Europa Liberă Siegfried Mayer, cofondatorul asociației Aradul Civic.

La celălalt capăt al țării, aceleași probleme.

Un prim semnal de alarmă a fost tras în noiembrie, când zeci de refugiați au pichetat Ministerul Finanțelor din București și au arătat că nu și-au primit drepturile. Fără vreun rezultat.

Până în aprilie 2023, ajutoarele veneau prin programul „50/20” (50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă). Banii nu le erau oferiți direct refugiaților, ci le erau virați românilor care îi primeau în gazdă.

Din mai 2023, Guvernul a decis acoperirea cheltuielilor de cazare în mod diferențiat, respectiv de 750 de lei/ lună pentru persoana singură și 2.000 de lei/lună pentru o familie. La acestea se adaugă 600 de lei/ lună pentru fiecare persoană pentru acoperirea cheltuielilor de hrană.

Pentru a beneficia, adulții trebuiau să fie înregistrați la una dintre agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București sau, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României și să-și înscrie copiii într-o formă de învățământ.

Ultimii bani alocați de Guvern au fost în septembrie, când a plătit 110 milioane lei pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi hrană pentru lunile mai şi iunie.

„Eu cred că refugiaţii ucraineni, care, din nefericire, au ales să plece de la casele lor, trăiesc în România mai bine decât ar face-o la ei acasă, într-o ţară invadată militar de o forţă agresivă străină", a comentat la acel moment Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Unde sunt banii refugiaților

Întrebați de Europa Liberă, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU), prin care se centralizează plățile, recunosc că decontările nu s-au mai făcut din iulie 2023.

„Instituția noastră a întreprins demersuri către Ministerul Afacerilor Interne de alocare a fondurilor necesare încă de la data primirii solicitărilor din partea autorităților administrației publice locale și, imediat ce sumele cerute ne vor fi repartizate, le vom vira celor în drept", ne-a transmis adjunctul inspectorului general, general maior Benone-Gabriel Duduc.

IGSU nu a putut preciza câți beneficiari sunt ori care ar fi județele cu cei mai mulți solicitanți, motivând că are doar o evidență a sumelor.

„Sumele au fost alocate Ministerului Afacerilor Interne săptămâna trecută. Sunt la zi", a transmis pentru Europa Liberă Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, fără a preciza despre ce sume este vorba și pentru ce luni.