Spitalul Județean, construit pentru a rezista la rafale de vânt, nu la cutremure

Spitalele din județul Constanța fac parte din cele 20% dintre unitățile sanitare din România, care - potrivit estimării ministrului Sănătății, Ion Bazac -, ar rezista la un cutremur. Nu s-ar prăbuși, susțin autoritățile autohtone în domeniu, dar aparatura medicală și o parte din structură ar putea fi afectate. Cele mai mari probleme le-ar avea Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, care a fost proiectat pentru a rezista doar la rafale de vânt.

Mișcările seismice din întreaga lume au început să pună pe gânduri autoritățile din România, căci numeroase clădiri s-ar dărâma în eventualitatea unui cutremur de magnitudine ridicată. Printre cele afectate ar fi, după cum a subliniat chiar șeful Sănătății din țara noastră, spitalele - adică tocmai unitățile care ar trebui să fie sigure, pentru a putea fi acordate îngrijiri medicale posibililor răniți. Afirmațiile ministrului sunt bazate, după cum a arătat, pe un studiu realizat în 2002 de Banca Mondială. Responsabilii din Constanța susțin că nu este și cazul spitalelor din județul nostru.

Structura geologică din Dobrogea, prima linie de apărare
În primul rând, datorită structurii geologice din Dobrogea care ar funcționa asemenea unui scut protector. "Din ce se știe momentan despre cutremure și având în vedere și poziția noastră geografică, colapsul este exclus. Cutremurele din Vrancea sunt atenuate de structura geologică din Dobrogea, iar undele seismice se propagă aici cu o intensitate redusă", ne-a declarat ing. Octavian Ruse, director general al SC Proiect SA - fostul Institut Regional de Proiectare în Construcții, prima instituție de profil din regiunea Dobrogea, având rolul de a asigura proiectele de investiții, reparații și amenajări de construcții. Pe de altă parte, cele mai multe spitale din județ au fost construite după cutremurul din 1977, când normele în construcții impuneau deja ca proiectanții să aibă în vedere rezistența clădirilor la mișcările seismice cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter.

Proiect de consolidare ținut în sertar
Excepție face Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, a cărui construcție a fost finalizată în 1967 și care a fost proiectată să reziste doar la … un vânt mai puternic. "Construcția Spitalului Județean a început în 1963 și a fost terminată în 1967, dar în acea vreme Dobrogea nu era trecută în zona seismică, fapt ce s-a petrecut după 1970. Clădirea a fost proiectată să reziste la rafalele de vânt de 150 kilometri/oră, pentru că așa se proceda", ne-a spus ing. Ruse. Au fost luate însă și măsuri pentru ca Spitalul Județean să reziste la un cutremur cu magnitudinea de până în 6 grade pe scara Richter. "Spitalul este făcut din șase tronsoane, cu rosturi între ele, care permit fiecărui tronson să «danseze» separat", a adăugat directorul SC Proiect SA, referindu-se la lucrările menite să ofere siguranță seismică, chiar dacă nu maximă. "Un seism de suprafață, cum a fost cel din Italia, afectează clădirile joase, astfel că nu ar pune probleme Spitalului Județean. Ar fi însă afectată structura Policlinicii 1\", a mai arătat specialistul. Tot potrivit lui, condițiile geografice și măsurile luate duc la evitarea prăbușirii unității spitalicești. Nu este exclus însă ca un eventual cutremur să pună în dificultate desfășurarea activității, după cum ne-a declarat Florentin Ion, șeful Inspectoratului Teritorial în Construcții Constanța, căci ar putea fi afectată alimentarea cu energie electrică. În consecință, asistența medicală nu va mai avea aceeași calitate - ba chiar e posibil să nu poată fie sistată.
Un proiect pentru consolidarea structurii celei mai mari unități sanitare din județ a fost realizat în urmă cu trei ani de SC Proiect SA, dar nici până în prezent nu s-a trecut la punerea lui în practică, din lipsă de fonduri. La data proiectării, consolidarea a fost estimată la aproximativ 30 de milioane lei, dar mai mult ca sigur valoarea este mai mare în prezent.

Un pavilion al Policlinicii 2 va fi dărâmat
Problematică este, de asemenea, starea Policlinicii 2 din zona ICIL - dar nu întreaga clădire, potrivit proiectanților și conducerii Spitalului Județean, ci numai pavilionul care, până în urmă cu cinci ani, a adăpostit liftul unității și cărui structură de rezistență a cedat - dovadă stă și crăpătura care brăzdează peretele, pe întreaga înălțime. "Clădirea respectivă nu ridică probleme, ci doar o parte a imobilului. Conform proiectului inițial, pavilionul trebuia ridicat pe coloane de piatră, dar a fost modificat, iar construcția a fost făcută pe pernă de piatră", a fost explicația dată de ing. Octavian Ruse privind motivul pentru care turnul nu mai poate fi folosit. În urma evaluărilor făcute, proiectanții au hotărât că singura soluție este ca partea respectivă să fie reconstruită. "Pavilionul va fi demolat și refăcut într-o altă formă. Proiectul a fost finalizat și este la centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est de la Brăila în vederea aprobării, pentru a fi realizat pe fonduri structurale", a afirmat directorul SC Proiect SA.
Reabilitarea Policlinicii 2 se impune de ceva vreme, după cum au mai atras atenția reporterii "Cuget Liber" în nenumărate rânduri. Crăpăturile de pe pereți par să se lățească, mucegaiul se extinde, iar cei care au de suferit sunt bolnavii și cadrele medicale ce își desfășoară activitatea în imobilul.

Spitalul Cernavodă, cel mai sigur
Printre cele mai sigure unități din județ, din punct de vedere seismic, este Spitalul Municipal Cernavodă. Imobilul a fost început în 1994, fiind dat în folosință în 2000. Potrivit dr. Cristian Nicoară, managerul spitalului, "Clădirea a fost pregătită pentru a rezista seismic. Deși sub formă de mono-bloc, spitalul a fost construit din cinci module, astfel încât să reacționeze separat la mișcările seismice". Mai mult, în cadrul spitalului au fost prevăzute trei puncte în care pot fi amplasate aparate pentru urmărirea activității seismice, în caz de nevoie. Iar dacă luăm în calcul și existența în zonă a Centralei Nuclear Electrica, măsurile suplimentare erau de așteptat.
Mai "bătrân" este Spitalul Orășenesc Hârșova, căci a fost realizat în urmă cu aproximativ 30 de ani, dar managerul Adrian Mihai ne-a declarat că problema rezistenței la riscurile seismice nu a fost ignorată. "În urmă cu doi ani instituția a fost evaluată de reprezentanții Inspectoratului Teritorial în Construcții, care nu au găsit nicio disfuncționalitate la acest capitol", a spus managerul unității, adăugând că până în prezent nu au apărut crăpături sau alte semne de slăbire a structurii clădirii, care să îngrijoreze.
La rândul său, managerul Sorin Rugină susține că la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase au fost luate măsuri pentru prevenirea unor consecințe dezastroase în caz de cutremur. "Lucrările au început în 1998 și au durat doi ani. A fost consolidat subsolul și parterul, unde, printre altele, au fost dublați pereții", a afirmat dr. Rugină.
Situația nu este alarmată în județul Constanța - cel puțin, nu așa cum a prezentat-o ministrul Sănătății -, ceea ce nu înseamnă însă că responsabilii spitalelor se pot culca pe o ureche. "Proprietarii și administratorii de clădiri au obligația de a urmări, în timp, cum se comportă clădirile și să ia din vreme măsurile care se impun", atrage atenția Florentin Ion, șeful Inspectoratului Teritorial în Construcții.