100 de români sunt prost plătiți, batjocoriți și hrăniți cu alimente stricate la bordul unui pachebot

Fraților, dacă vreo companie de crewing vă propune locuri de muncă pe o navă de pasageri, deschideți bine ochii! Acesta este sfatul pe care vi-l transmit românii aflați la bordul unui pachebot, care face curse regulate în nordul continentului.

În martie 2008, circa 100 de conaționali de-ai noștri au fost îmbarcați pe respectiva navă de croazieră. Urmau să lucreze ca personal auxiliar: bucătari, ospătari, barmani și cameriste. Semnaseră contractele de muncă pentru salarii de 900 – 1.000 de dolari, plus bonusuri. Abia mai târziu și-au dat seama că au fost induși în eroare. Într-o paranteză, în dreptul cuvântului bonus, era specificat în limba engleză că prevederea respectivă nu se aplică.

Când cei 100 au ajuns la bordul navei, au fost impresionați. Pasagerul sub pavilion de complezentă, un colos cu 12 punți, dotat cu baruri, restaurante și tot felul de servicii, era un adevărat oraș plutitor. Putea găzdui 850 de pasageri și un echipaj de 350 de persoane.

La scurt timp, impresiile de pe navă s-au schimbat, căci necazurile au început să se țină lanț. Românilor le era rezervat un program de muncă prelungit, de 12, 14 și chiar 16 ore. Personalul auxiliar angajat era mai mic decât cel necesar, iar cei prezenți trebuiau să muncească și în contul celor ce ar fi trebuit să ocupe posturile vacante. Compania de navigație făcea economie la forța de muncă, pe spinarea românilor, care au fost supuși efortului prelungit.

Drept mulțumire pentru munca depusă, ei au fost tratați mai rău decât animalele. Erau hrăniți cu alimentele vechi și chiar alterate, rămase de la pasageri. Unii dintre români, de scârbă și teamă că se vor îmbolnăvi, au trecut pe legume.

Care era motivul unei asemenea atitudini din partea angajatorului? Disprețul față de români! Această atitudine era rezumată de un manager austriac, care li se adresa oamenilor cu injuriosul: "Roumanians shit (români de rahat – n.n.)!"

Unii dintre oameni n-au mai suportat regimul la care au fost supuși și au solicitat repatrierea. Alții s-au adresat Federației Internaționale a Transportatorilor – ITF. Ei au reclamat, printre altele, faptul că nu și-au primit plata pentru lucrul peste program.

Nava respectivă, al cărui nume nu-l vom divulga încă, nu se află la primul scandal de acest fel. În 2007 și 2008, ITF a primit reclamații privind neplata salariilor, din partea unor membri de echipaj ucraineni.

Contactat de ziarul "Cuget Liber", Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, a confirmat că organizația sa a primit sesizări despre ceea ce se întâmplă pe nava respectivă. "Românii nu ar fi fost tratați în acest mod, dacă ar fi fost organizați. Niciunul dintre ei nu a trecut pe la sindicat înainte de îmbarcare. Dacă ar fi fost membri ai organizației noastre, angajatorul nu ar fi îndrăznit să își bată joc de oameni" - a declarat Mihălcioiu.

Nava este monitorizată, acum, de ITF și, în primul port în care va acosta, probabil în Marea Britanie, inspectorii federației vor urca la bord. Conform informațiilor de ultimă oră, proprietarul navei s-a schimbat, aceasta fiind preluată de o companie multinațională, care a încheiat un contract cu ITF. Tocmai de aceea, reprezentanții federației, au decis să nu dea publicității numele navei la acest moment, apreciind că problemele românilor vor fi rezolvate fără a se prejudicia imaginea navei și a noului proprietar.

Întâmplările de pe nava de croazieră au atras atenția și asupra unui alt fenomen. Salariile de pe navele de croazieră încep să nu mai fie atractive. În unele cazuri, ele sunt inferioare celor de pe uscat, din România. Un bucătar bun câștigă, în țară, 1.000 de euro și chiar mai mult, în timp ce pe o navă de croazieră este plătit cu 1.000 de dolari.