La 15 mai este sărbătorită Ziua naţională a medicului
veterinar, aceasta fiind instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de
Medicină Veterinară, desfăşurat în anul 1994. Potrivit site-ului Colegiului
Medicilor Veterinari din România, cmvro.ro, profesiunea de medic veterinar este
o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată.
Data de 15 mai are multiple semnificaţii pentru medicina
veterinară românească.
Astfel, la 15 mai 1861, printr-un decret semnat de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcţioneze Şcoala de Medicină
Veterinară, în cadrul Şcolii de Medicină şi Farmacie, înfiinţată şi condusă de
Carol Davila, potrivit site-ului www.ansvsa.ro.
Zece ani mai târziu, respectiv la 15 mai 1871, 14 medici
veterinari au semnat o "Declaraţiune", care a stat la baza
înfiinţării Societăţii de Medicină Veterinară, recunoscută ca persoană juridică
la 4 august 1919, prin Decretul Lege nr. 3298 al Regelui Ferdinand I. La 29
iunie 1914, la un an de la cel de-al III-lea Congres Naţional de Medicină
Veterinară, a avut loc Şedinţa de constituire a Asociaţiei Generale a Medicilor
Veterinari din România, potrivit site-ului www.agmv.ro, acesteia revenindu-i
problemele profesionale, de ajutorare şi de deontologie, care avea să
funcţioneze în paralel cu Societatea de Medicină Veterinară, ce urma să se
ocupe de problemele ştiinţifice. În 1949, însă, atât activitatea Asociaţiei cât
şi cea a Societăţii au fost suspendate.
La 15 mai 1971, s-a reluat activitatea Societăţii de
Medicină Veterinară, iar la 17 ianuarie 1990, Societatea şi-a schimbat
denumirea în Asociaţia Medicilor Veterinari din România (AMVR). La cel de-al
VII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, Consiliul Naţional al AMVR,
întrunit la 24 octombrie 1997, a stabilit revenirea Asociaţiei la denumirea de
la început - Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România (AGMVR).
Şcoala de Medicină Veterinară, înfiinţată în anul 1861, a
obţinut, în 1883, statutul de Şcoală Superioară de Medicină Veterinară,
potrivit site-ului oficial al Facultăţii de Medicină veterinară,
http://fmvb.ro, în acelaşi an trecând de la Ministerul Instrucţiunii în
subordinea Ministerului Agriculturii. Profesorul Alexandru Locusteanu, care se
afla la conducerea instituţiei, a început demersurile pentru construirea unor
clădiri proprii, achiziţionându-se, în cele din urmă, 3 ha de teren, între
Splaiul Independenţei şi Strada Izvor. În anul 1921, Şcoala Superioară de
Medicină Veterinară a fost transformată în facultate, fiind, la acea vreme,
singura facultate de medicină veterinară din Balcani. Până în anul 1948, Facultatea
a fost integrată în Universitatea Bucureşti, iar din 1948 aparţine
Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
În anul 1998, s-a înfiinţat Colegiul Medicilor
Veterinari, care funcţionează ca formă de organizare autonomă,
non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, se arată pe site-ul cmvro.ro, iar
în anul 2004 a fost înfiinţată Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), ca structură guvernamentală distinctă,
cu personalitate juridică proprie, cu rol de reglementare, control şi
reprezentare în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor,
consolidându-se şi îmbunătăţindu-se astfel rolul medicului veterinar în cadrul
administraţiei publice şi în cadrul societăţii româneşti, notează
www.ansvsa.ro. În anul 1924, România, împreună cu alte 27 de state, a pus
bazele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), organizaţie ce
numără, în prezent, 181 de ţări membre.