Bac-ul 2008, un nou experiment pe cobaii de-a XII-a

În urma scandalului mediatic provocat de subiectele de la proba orală la română, de la bacalaureat, Comisia de învățământ a Camerei Deputaților a organizat o dezbatere.

Profesoara Florina Rogalschi, de la Școala Centrală, autoare de manuale și principala contestatară a subiectelor, a susținut că proba orală de română a devenit mai degrabă o probă de comunicare, și nicidecum un mod de a testa competențele literare și culturale ale elevilor. Rogalschi a susținut că subiectele nu sunt în concordanță cu programa și că pun elevii în dificultate. În loc să vorbească despre marii autori, liceenii trebuie să abordeze subiecte de legislație europeană, de administrație sau să analizeze, pur și simplu, texte fără valoare, a susținut aceasta. Ea a enumerat câteva din subiectele ce i-au provocat nedumerirea: întoarcere în Bucureștiul interbelic, anii 80 - mărturii orale, fenomenul reeducării în închisorile comuniste, ghidul fondurilor structurale europene, Raportul Comisiei Tismăneanu sau Pactul pentru Educație. Prof. Rogalschi a cerut scoaterea celor 26 de subiecte problematice până la organizarea examenului și reintroducerea începând cu anul viitor a subiectelor despre literatura română. Demersul profesoarei este susținut de câteva sindicate din învățământ, consilierul juridic al unui for de acest gen, sugerând chiar că ministerul ar putea fi atacat în contencios dacă nu scoate subiectele controversate.

Olimpicii sunt de vină?

Secretarul de stat în MEC pentru învățământ preuniversitar, Svetlana Preoteasa, a arătat că programa pentru examen nu se poate schimba acum și a invocat drept argument faptul că subiectele respective sunt aplicate în acest moment elevilor care vor participa la olimpiadele internaționale și pentru care a fost organizată o sesiune separată. "Textele (subiectele de la proba orală ce constau în interpretarea unui text non-ficțional, n.r.) nu se scot pentru că nu avem cadru de a scoate aceste texte. Examenul de bacalaureat al olimpicilor este în plină desfășurare. Cum putem să scoatem textele când ele deja au fost aplicate într-o sesiune specială de bacalaureat?", a arătat secretarul de stat.

Reprezentantul ministerului a mai spus că profesorii care contestă acum, în pragul examenului, subiectele de la proba orală, nu au participat la dezbaterile organizate de minister pe acest subiect și a sugerat că această opoziție față de schimbare este de fapt una față de reformarea sistemului.

"Elevii trebuie să pună texte în context cultural și perspectivă istorică"

Mihail Stan, consilier în Centrul Național pentru Curriculum, cel care și-a asumat paternitatea acestor subiecte, a susținut că proba orală de română este în concordanță cu o programă nouă, care nu mai lucrează cu aceleași concepte operaționale pentru literatură din trecut și care încearcă să-i determine pe elevi să pună texte în context cultural și perspectivă istorică. El le-a replicat criticilor săi că autorii consacrați sunt bine reprezentați la examenul de română (neprecizând însă că se referea doar la proba scrisă, n.r.) și le-a acuzat pe profesoarele care au nemulțumiri față de această probă că știau de aceste subiecte încă de anul trecut, dar că, din diverse motive, atrag atenția abia acum. Stan i-a reproșat lui Rogalschi atitudinea "neprofesorală" de a-i incita la revoltă pe elevi împotriva ministerului. El a fost susținut de câțiva profesori din același liceu cu Rogalschi, care au încercat să acrediteze ideea că opinia ei este marginală.

"Ministerul promovează non-valori!"

Deputații s-au situat în marea lor majoritate de partea profesorilor care contestă examenul. "Oare nemții și-au scos de la bacalaureat textele de Schiller și Goethe?", s-a întrebat cu patetism fostul ministru PSD al Învățământului, Ecaterina Andronescu. Ea a mai spus că i se pare inadmisibil ca elevii să fie obligați să comenteze în loc de "marii noștri autori" discursuri politice, precum cel al fostului șef al delegației CE, Jonathan Scheele. Andronescu i-a acuzat pe cei de la minister că promovează non-valorile în școli.

De 18 ani, învățământul românesc se degradează

Mai multe organizații neguvernamentale implicate în educație cer demisia ministrului Cristian Adomniței și a secretarilor de stat numiți pe criterii de apartenență politică și înlocuirea lor, strict pe criterii profesionale, cu specialiști în educație. Organizația Irsca Gifted Education a lansat, miercuri, un apel către societatea civilă pentru strângerea de semnături cu scopul demiterii ministrului Educației și a secretarilor de stat, precum și pentru pentru votarea unei legi prin care aceste funcții să fie ocupate numai de specialiști în domeniu. În caz contrar, organizația se va adresa forurilor internaționale de drept. Motivele pe care organizația le invocă sunt evaluările externe care plasează educația românească pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, investițiile făcute de minister fără evaluări postfinanțare, dar și banii prevăzuți pentru investiții care au rămas nealocați, lipsa unor proiecte viabile în educație și lipsa intenției, la nivelul ministerului, de a alinia sistemul de învățământ românesc cu cel european.

Cu o zi mai devreme, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (FNAP-IP) lansase un apel similar. "Atâta timp cât sistemul de învățământ este cel care hotărăște viitorul copiilor noștri, nu putem să mai acceptăm ca ei să continue să fie cobaii unor eterne experimente nereușite și nu mai putem accepta să rămânem tăcuți, ci dorim să ne facem auzită vocea, solicitând imperativ ca sistemul de învățământ să-și reamintească datoriile pe care le are față de copiii României", se arată în scrisoarea deschisă adresată președintelui României, premierului și comisiilor parlamentare pentru educație din Camera Deputaților și Senat. FNAP-IP atrage atenția asupra mai multor probleme cu care se confruntă ministerul și implicit educația românească: reduceri arbitrare de conținut din manualele existente, monopolul dogmatic asupra întocmirii manualelor, schimbări anunțate în ultima clipă, fără a controla consecințele, violența în școli și profesorii cu tulburări comportamentale.

"Ministerul Educației nu admite, de 18 ani, că toate erorile săvârșite au dus la degradarea continuă a învățământului românesc", concluzionează semnatarii scrisorii.

"Elevii noștri nu sunt formați pentru viață!"

Întrebat în legătură cu conclu-ziile fataliste despre învățământul românesc, prof. Marian Sârbu, inspector școlar general, a declarat că, din păcate, "situația în care am ajuns acum nu ține atât de o lipsă de cunoștințe ale elevilor noștri, ci mai repede de faptul că nu se vinde marfa cum trebuie. Pentru că testele acestea sunt concepute într-un alt spirit, pe care noi în școală nu-l promovăm. Copiii noștri au un stil de-a învăța care nu este din cauza lor, ci din cauza unui sistem care funcționează viciat și care constatăm că îi blochează când trec de la o situație dată la alta clară. Dacă sunt la matematică se pricep, dar dacă trec la o altă materie, dar trebuie să aplice matematica, se produce un blocaj. Ceea ce demonstrează că ei nu sunt formați pentru viață, pentru realitate".