În acest moment, MApN are în derulare mai multe proiecte de achiziţii militare, dintre care cele mai importante sunt: sistem de rachete sol aer cu bataie mare Patriot (etapa I), transportor blindat pentru trupe, sistem Himars (Multiple Launch Rocket System), avion multirol, instalaţii mobile de lansare rachete, platforme de transport auto, multifuncţionale pe roți şi achiziţii de avioane F-16.
Opt miliarde de euro este bugetul Ministerului Apărării Naţionale în 2024, în creştere faţă de anul trecut cu 25%, dar sub ţinta asumată verbal de 2,5% din PIB. Din cei 8 mld. euro însă, doar 3 mld. euro merg spre investiţii, şi 5 mld. euro merg spre funcţionare: salarii, pensii şi bunuri şi servicii, conform bugetului Armatei publicat de Ministerul de Finanţe.
Potrivit reprezentanților MApN, la investiţiile din bugetul propriu, se adaugă investiţii din fonduri europene.
„Principalele obiective de investiţii în infrastructură sunt: infrastructură statică în cazarmă; infrastructură baze aeriane, infrastructură".
O atenţie deosebită se va acorda reducerii consumului de energie, inclusiv prin accesarea de finanţări din fonduri externe nerambursabile (programe operaţionale, PNRR) pentru eficientizarea energetică şi consolidarea clădirilor administrative aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale“, scriu reprezentanţii MApN în propunerea de buget care a fost înaintată Parlamentului şi ulterior aprobată de forul legislativ.
România alocă, de mai mulţi ani, peste 2% din PIB pentru apărare, însă în puţini ani bugetul a fost cheltuit. De când Rusia a atacat militar Ucraina, România şi-a luat angajamentul să aloce 2,5% din PIB cheltuielilor militare, pentru a dota Armata, notează zf.ro Conform datelor de la Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), din 2,5% din PIB alocaţi în 2023, s-au cheltuit doar 2% din PIB-ul din 2023 (6,2 mld. euro), estimat de guvern la 320 mld. euro.