Cei mai bine pregătiți trăgători de elită cunoscuți drept lunetiști, un termen care își are originea în India Britanică și care era folosit pentru a descrie vânătorii capabili să împuște pasărea numită becață (numele dat mai multor păsări călătoare cu ciocul lung, cu carnea gustoasă, care trăiesc în regiuni mlăștinoase), becață = snipe bird, au devenit vitali în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Luptând pe frontul de est, sovieticii erau trăgători foarte buni, dominând astfel topul care urmează.
1. Symo Häihä: MOARTEA ALBĂ - 542 de victime (705 neconfirmate)
Finlandez de origine, este singurul trăgător din acest top care nu aparține Uniunii Sovietice. Poreclit "Moartea Albă" de către soldații Armatei Roșii - pe care i-a torturat , îmbrăcat în camuflajul de zăpadă în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940 - Häihä este, potrivit statisticilor, cel mai eficient lunetist din istorie. Înainte de a se înrola el era fermier și ceea ce l-a ajutat mai târziu, un priceput vânător. Casa lui Häihä este plină cu trofee primite pentru priceperea sa. În mod incredibil, acesta prefera să folosească o cătare normală în locul celei telescopice pentru a evita să devină o țintă pentru trăgătorii inamici (suferind totuși de o desfigurare, după ce a fost împușcat în față).
O altă tactică folosită de către Häyhä a fost de a compacta zăpada din fața lui, astfel încât lovitura să nu lase urme în zăpadă și să-i dezvăluie poziția. Din același motiv se spune că obișnuia să aibă gura plină de zăpadă, pentru a nu lăsa aburii produși de respirația sa să-i trădeze ascunzătoarea.
Rușii au încercat în nenumărate rânduri să-l elimine, folosind atât contra-lunetiști, cât și lovituri de artilerie. Pe 6 martie 1940, Häyhä a fost împușcat în maxilarul inferior stâng de către un soldat rus, glontele ricoșând si strâpungându-i capul. Unul dintre camarazii care l-au preluat, vorbind despre plaga prin împușcare, a declarat că "jumătate din capul lui lipsea", însă Häyhä nu era mort.
De reținut că în timpul războiului dintre Finlanda și U.R.S.S., Simo Häyhä a luptat în cadrul armatei finlandeze, la temperaturi cuprinse între -40 și -20 de grade Celsius, victimele sale fiind înregistrate în mai puțin de 100 de zile de război, într-o perioadă a anului în care lumina naturală e de doar câteva ore pe zi.
Când a fost întrebat în 1998 (cu puțin timp înainte să moară; a murit la 96 de ani) cum a devenit un așa priceput lunetist, a răspuns simplu: "antrenament".
2. Ivan Mihailovich Sidorenko: aproximativ 500 de victime
Ivan Mihailovich Sidorenko provenea dintr-o familie de țărani din Chantsovo. A fost recrutat în 1939 la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul bătăliei de la Moscova din 1941 și-a căpătat reputația de trăgător cu precizie remarcabilă. Sidorenko a devenit cel mai bun trăgător al Uniunii Sovietice, țara sa folosindu-l atât ca lunetist de elită, cât și ca instructor. Printre cele mai de ispravă fapte ale sale se numără distrugerea unui tanc și a altor trei autovehicule folosind muniție incendiară. În urma unei răni căpătate în Estonia, rolul lui în anii care au urmat a fost acela de instructor. În 1944 Sidorenko a primit titlul de "Erou al Uniunii Sovietice".
3. Nikolay Yakovlevich Ilyin: 494 de victime
În 2001 la Hollywood a apărut filmul "Enemy at the gates", despre faimosul lunetist sovietic Vasily Zaitsev. Avându-i în distribuție pe Jude Law, Rachel Weisz și Ed Harris, filmul prezintă evenimentele din jurul bătăliei de la Stalingrad din 1942-1943.
Din păcate despre Nikolay Yakovlevich Ilyin nu a fost făcut niciodata un film, însă contribuția sa la războiul sovietic a fost cel puțin egală, dacă nu chiar mai mare decât cea a lui Zaitsev. Omorând 494 de soldați inamici, Ilyin a fost un trăgător de temut și a constituit un alt tribut la priceperea elitei de lunetiști sovietică.