Comuna Mihai Viteazu intră pe harta energiei eoliene

Pe data de 18 septembrie 2008, în comuna Mihai Viteazu, din județul Constanța, a avut loc o dezbatere publică cu privire la amplasarea unei rețele de centrale energetice eoliene în zonă. Beneficiarul este firma S.C. Eolica Dobrogea S.R.L., investiția realizându-se în cooperare cu compania spaniolă Iberdrola Renovables.

Numărul unu al energiei eoliene

Investitorul proiectului, Iberdrola Renovables este lider mondial în domeniul energiei regenerabile, numărul unu în Europa, iar în SUA ocupă locul secund în acest sector.

Are active în valoare de 70 de miliarde euro, fiind prezentă în 20 de țări din întreaga lume, cu peste 27 milioane de clienți. Capacitatea efectivă instalată de această companie este de peste 44 gigawați, dintre care 8 gigawați obținuți de pe urma fructificării potențialului eolian.

Eolica Dobrogea este o companie creată pe baza unui contract de asociere între doi jucători importanți de pe piața energiei eoliene, NEK Umwelttechnik AG, firmă elvețiană și Rokura S.R.L., din România. A fost fondată în aprilie 2007, pentru a dezvolta proiecte de fructificare a potențialului eolian din Dobrogea.

Averea eoliană a Dobrogei

Măsurătorile privind potențialul eolian al regiunii au început încă din octombrie 2004, în porturile Constanța și Midia. Începând cu octombrie 2006, ele au fost extinse în tot județul, înălțimea de înregistrare a caracteristicilor vântului crescând de la 40 la peste 150 metri.

A fost dezvoltată o bază de date unică, proprietatea Eolica, pentru toate tipurile de proiecte de energetică eoliană: modele 3D detaliate ale distribuției vântului, acoperind o suprafață de peste 2.500 kilometri pătrați, determinări topografice la o scară de 1:500 pentru 3.000 hectare, precum și desene și hărți cadastrale pentru 12.000 hectare

În acest fel s-a determinat că viteza vântului la peste 100 metri, ajunge la 6,8 – 7,5 m/sec, ceea ce îi asigură turbinei o funcționalitate optimă. De asemenea, s-a stabilit durata medie de funcționare a turbinei, de 2.500 – 3.000 de ore/an în zona comunei Mihai Viteazu.

Ferma eoliană

Proiectul propune o fermă de mori de vânt cu 71 turbine, care asigură o putere instalată de peste 140 megawați. Investiția se va realiza în 4 etape. În prima fază, se vor construi 20 turbine eoliene cu o putere de 40 MW, în faza a doua, 18 turbine (36 MW), în faza a treia, 13 turbine (26 MW), iar în ultima fază, 20 turbine (40 MW).

Primele turbine vor fi puse în funcțiune în 2010. De menționat că ferma de mori de vânt poate asigura întregul necesar de electricitate al municipiului Constanța.

Studiile preliminare realizate de firma Trapec, firmă specializată în consultanță și proiectare, arată că energia produsă poate fi livrată în rețeaua existentă, care are capacitatea suficientă pentru a prelua toată producția de energie din parcurile eoliene. Mai mult, este planificată construirea a 2 - 3 substații noi pentru a realiza interconectarea la rețeaua de 400 kV.

În prezent, investitorii poartă negocieri cu proprietarii diferitelor rețele din Dobrogea (Transelectrica, Electrica și Enel).

Concesionarea terenului

În urma negocierilor cu proprietarii de teren, s-au încheiat peste 700 de contracte de superficie și servituți conexe inatacabile, înregistrate ulterior la OCPI.

Conform contractului, proprietarul rămâne titularul dreptului de proprietate, acesta urmând să pună la dispoziția superficiarului (în cazul nostru, Eolica Dobrogea) terenul pentru a executa și opera turbina eoliană.

În urma concesionării, proprietarul obține o redevență care a fost negociată în momentul încheierii contractului.

Niciun pericol pentru oameni și păsări

Studiul de impact de mediu realizat de ICIM, care acoperă o zona de 2.500 kilometri pătrați demonstrează că dezvoltarea proiectelor parcurilor eoliene nu va afecta biosfera și mediul în zona de impact.

Construcția este făcută într-o zonă izolată, lipsită de arbori iar terenul va fi în continuare pus la dispoziția proprietarilor pentru exploatațiile agricole. Suprafața ocupată de turbine și stațiile de transformatoare conexe reprezintă mai puțin de 1% din aria perimetrului pe care acestea sunt dispuse.

Conform APM-ului, zgomotul va fi nesemnificativ datorită montării turbinelor în zone nepopulate, departe de comuna Mihai Viteazu. Cea mai apropiată turbină va fi situată în zona MV 4, la aproximativ 1,2 kilometri de prima casă din comună. Limita legală este de 45 decibeli, iar APM-ul și ICIM au dat asigurări că nivelul zgomotului va fi sub acest prag.

Parcul eolian nu va reprezenta niciun pericol pentru păsările migratoare din zonă. Acesta a fost amplasat în afara ariei de deplasare a păsărilor și, în plus, cercetările arată că riscul morții păsărilor prin lovirea paletelor turbinelor este mic.

Impactul asupra sănătății populației este nesemnificativ, iar producerea energiei eoliene nu are ca rezultat emisii, poluanți sau deșeuri dăunătoare.

Mai mult, construirea fermei de mori de vânt va atrage venituri semnificative, comuna devenind un potențial punct turistic important al județului Constanța. Vor fi investite sume importante de bani pentru infrastructură și crearea sau îmbunătățirea drumurilor de acces către comună și ferma de mori de vânt.

Ah, birocrația!

Problema principală pentru Iberdrola Renovables rămâne sistemul legislativ greoi și complicat din România.

"De-abia în noiembrie vom obține un aviz preliminar de la mediu. Avizul complet îl vom avea în 2010", a declarat inginerul Ovidiu Anghel, angajat la firma Eolica Dobrogea. Reprezentanții spanioli sunt nemulțumiți de risipa de timp pe care au făcut-o pentru obținerea avizului, deși există legi europene ce reglementează acest domeniu. Conform directivelor europene, "autoritatea competentă pentru sănătate și celelalte autorități interesate de efectele implementării planului sau programului… au obligația ca, în termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii proiectului de plan sau de program și a raportului de mediu, să elaboreze și să transmită în scris autorității competente pentru protecția mediului un punct de vedere detaliat și motivat privind proiectul de plan sau de program propus și raportul de mediu."

Însă întârzierile continuă să apară din cauza sistemului învechit, bazat pe "stimulente" și informării incomplete din partea autorităților abilitate.

Florian GHEORGHE