Italia şi Spania au precizat, la reuniunea miniştrilor europeni de externe desfăşurată la Bruxelles, că nu sunt pregătite să susţină o propunere a şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an, relatează agenţia Reuters.
Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcţie de ponderea economică pe care o au în interiorul blocului comunitar.
Oficialii UE argumentează că este vital ca Ucraina să fie susţinută în continuare pe câmpul de luptă, în contextul incertitudinii privind viitorul sprijinului oferit de SUA sub administraţia lui Donald Trump, care a pus capăt izolării diplomatice a Rusiei şi presează ambele părţi să negocieze.
După reuniunea de luni a miniştrilor europeni de externe, Kaja Kallas a declarat că propunerea ei a fost primită cu un sprijin politic larg, iar discuţiile intră acum în detalii.
Potrivit diplomaţilor, această propunere are un sprijin puternic din partea ţărilor din nordul şi estul Europei, în schimb unele ţări din sud sunt mai reticente.
Estonia, Danemarca şi Lituania sunt lideri în UE la capitolul ajutorului acordat Ucrainei raportat la PIB-ul lor, fiecare cu mai mult de 2% din PIB-ul lor naţional în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială. Cele care au contribuit cel mai puţin în funcţie de acest criteriu sunt Italia, Slovenia, Spania, Portugalia, Grecia şi Cipru, cu mai puţin de 0,5% din PIB, fără a lua în calcul Ungaria, ţară cu majoritatea fondurilor europene blocate de Bruxelles şi singura care s-a opus clar oricărui ajutor militar pentru Ucraina în perioada scursă de la lansarea invaziei ruse.
Vorbind înainte de reuniunea desfăşurată luni, miniştrii de externe italian şi spaniol au spus că este prea devreme pentru a exprima o poziţie definitivă cu privire la propunerea avansată de şefa diplomaţiei europene. De asemenea, Franţa a pus mai multe întrebări legate de acest plan, mai afirmă sursele diplomatice.