Magistrații de la Curtea de Apel Constanța au "răspuns" acuzațiilor aduse de omul de afaceri Liviu Dorin Bamburic prin însăși motivarea deciziei date.
Ieri, Curtea de Apel Constanța a făcut publice motivele care au stat la baza hotărârii, iar în rân-durile de mai jos vă vom spicui câteva dintre argumentele judecă-torilor care i-au determinat să ia decizia de a-i pune în libertate pe Daniel-Lili Dediu, Dănuț-Maricel Mustață și Nicolae-Grigore Dănilă, principalii suspecți din dosarul "Bamburic".
"Prin încheierea de ședință din 2 aprilie 2009, Tribunalul Con-stanța, ca instanță de fond, a apre-ciat că se impune prelungirea măsurii arestării preventive, dar nu cu durata solicitată de 30 de zile, ci într-un termen de 20 de zile cu motivarea că «intervalul de timp scurs de la data arestării preventive a inculpaților permitea efec-tuarea unor activități procesuale într-un termen mai apropiat celui solicitat, iar admiterea propunerii pe o durată de 30 de zile nu se justifică în raport de faptul că demersurile organului de urmărire penală a avut un caracter sporadic, situându-se uneori la limita expirării măsurii arestării»".
Tribunalul
le-a prelungit arestarea doar cu 20 de zile…
Tot în motivare, judecătorii Curții spun că "la luarea măsurii arestării preventive, se confirmă pre-supunerea rezonabilă de existență a faptei de tentativă la omor calificat, sub forma autoratului și complicității, probele administrate fiind în măsură să evidențieze contribuția tuturor participanților". Tot ei spun că, pe 2 aprilie 2009, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 20 de zile, "deoarece «anumite probe nu susțin în integralitatea construcției stării de fapt a procurorului, ceea ce ar putea da naștere unui dubiu serios în favoarea inculpaților, se impunea o mai mare atenție în lămurirea unor aspecte privind constituția fizică a agresorului, în raport de contradicțiile evidente ce rezultă din descrierea părții vătămate și cea a martorului cu identitate protejată (…), în referire la participarea inculpatului Dănilă Grigore Nicolae, fie și în pofida precizărilor martorului de la finalul declarației»".
S-a cerut prelungirea arestării pe motiv că vor fi trimiși în judecată
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța mai spun că "în raport cu declarația martorului Toager Liviu Cristian era necesar ca organul de urmărire penală să-și canalizeze atenția asupra stabilirii contribuției fiecărui participant, inclusiv cu privire la verificarea apărărilor inculpaților, referitoare la even-tuala surprindere în trafic a celor două autoturisme cu care s-a efectuat deplasarea".
"La data de 24 aprilie 2009, procurorul de caz solicită pre-lungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 15 zile cu motivarea că «urmărirea penală este terminată, iar inculpații au fost citați în vederea prezentării materialului de urmărire penală administrat în cauză».
Astfel, pentru luarea măsurii arestării preventive este necesară existența unor indicii temeinice. Cum în cauză procurorul de caz a arătat în cererea de prelungire că urmărirea penală este ter-minată, instanța urmează a analiza probele existente".
Profilele genetice
nu se potrivesc
"Curtea consideră că suspici-unea comiterii infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală ar fi putut inițial justifica arestarea inculpaților, dar nu poate constitui motiv relevant și suficient pentru a fi menținută privarea de libertate. Aceasta înseamnă că instanța trebuie să examineze respectarea cerințelor procedurale și re-zonabilitatea indiciilor care au stat la baza arestării și al legitimării scopului urmărit prin arestare" - se mai spune în motivarea hotărârii.
Cu alte cuvinte, la început existau indicii în privința arestării, dar odată ce procurorii nu au venit cu dovezi în plus, indiciile s-au… pierdut.
"Se mai reține că inculpatul Boștină Dragoș l-a contactat pe inculpatul Dediu Daniel Lili, care deține o firmă de pază în Galați, pentru uciderea părții vătămate prin intermediul inculpaților Purichia Nicolae și Fălcuș Cristian. (…)
Prin analiza comparativă a profilului genetic obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul Dediu Daniel Lili, se poate concluziona că acesta nu este identic cu profilul genetic pus în evidență prin genotiparea ur-melor notate și nici nu este inclus în amestecul de profile genetice, (…), s-au analizat probele biologice puse la dis-poziție și profilele genetice re-coltate de la numiții Mustață Dănuț Marcel, M. G. și V. M. nu sunt identice și nu se regăsesc în profilele genetice menționate în raportul de con-statare tehnico-științifică din 28.01.2008. (…)
Prin analiza comparativă a profilului genetic obținut din proba biologică de referință, recoltată de la Dediu Daniel Lili, se poate concluziona că acesta nu este identic cu profilul genetic pus în evidență prin genotiparea urmelor și nici nu este inclus în amestecul de profiluri genetice pus în evidență prin genotiparea urmelor (…)
A fost analizat un rest de țigară marca Pall Mall, "genotiparea ADN extrasă din această urmă a pus în evidență un profil genetic al unei persoane de sex feminin, care nu este identic și nu se regăsește în profilul și amestecurile de profiluri din raportul…… și este diferit de al numiților Mustață Dănuț." (…)
O mărturie contra tuturor
"De asemenea, nu s-a reușit demonstrarea prezenței inculpaților în municipiul Constanța, respectiv în zona activității infracționale și nici imaginile video înregistrate (și pentru care s-a acordat prelungirea anterioară) nu identifică vreun autovehicul cu care inculpații să se fi deplasat la Constanța.
Din dosarul de urmărire penală rezultă că arma crimei nu a fost găsită, iar în cauză nu s-au reușit stabilirea vreunor contacte directe între Boștină Dragoș și Dediu Daniel Lili sau ceilalți doi inculpați.
Singura referință la arma crimei se face de către Toager Liviu Cristian, care susține că a «manevrat-o» (pri-mirea, predarea, aruncarea)", dar acesta are calitatea de martor".
"Afirmațiile investigatorilor sub acoperire sau ale martorilor protejați nu se regăsesc în probele materiale (găsirea telefonului mobil asupra inculpatului Mustață sau la locuința acestuia, ori la locul de muncă, dovezi privind existența sau incidența vreunei sume de bani anterior sau ulterior comiterii faptei, percheziții domiciliare, urme materiale pe obiectele purtate de inculpați).
Frica de CEDO
Potrivit practicii CEDO, instanțele naționale au obligația de a motiva corespunzător hotărârile prin care prelungesc detenția, având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei" - se mai spune în motivare.
În final, magistrații conchid: "indiciile puternice existente la începutul luării măsurii arestării preventive nu s-au transformat în probe, în raport de declarația procurorului de caz că urmărirea penală este finalizată, iar probele administrate până în acest moment nu justifică presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii faptei și, în lipsa existențelor unor indicii temeinice de participare a inculpaților la comiterea faptei, curtea va admite recursul".
Un mare semn de întrebare, totuși, rămâne: cum se poate ca Parchetul să îi trimită în judecată pe inculpați, lucru care nu se poate face – în mod normal -, decât pe baza unor probe, iar magistrații îi pun în libertate tocmai din lipsa lor?!