Parcul Tăbăcăriei a ajuns doar o ruină din ceea ce era odată. Acolo unde odinioară stăteau pensionarii și jucau table sau șah, acum tronează cel mai "mall" magazin constănțean, iar gunoaiele se află peste tot: pe spațiul verde, prin toate gropile din asfalt și pe lac. Un peisaj dezolant, care ilustrează perfect efectul pe care ambițiile urbanistice ale aleșilor noștri le-au avut asupra parcurilor noastre.
Până nu demult, parcul Tăbăcăriei era locul de plimbare preferat de persoane de toate vârstele, unul din puținele parcuri frumoase pe care le mai avea Constanța. Băncuțele erau veșnic pline, se jucau table, șah, era plin de copii și de veselie. Acum, pe de-o parte, există mallul, cu ale sale băncuțe de piatră, magazine și parcări, iar pe de altă parte, nu mai există… nimic. Doar gunoaie și câini vagabonzi.
"Gunoi neigenic"
La intrare în Satul de Vacanță, niște cetățeni ecologiști s-au gândit ca, dacă tot nu ridică nimeni gunoiul de acolo, măcar să avertizeze restul trecătorilor. Pe mormanul de mizerie de la intrarea în sat, stă un carton cu un avertisment serios: "Gunoi neigenic". Bine că mai există și astfel de oameni!!!
În partea de nord a parcului nu sunt nici locuri de joacă pentru copii, nici bănci, iar felinarele nu funcționează. În afară de muncitorii care lucrează la construirea Pavilionului Expozițional, puține persoane mai ajung pe aici.
Doar pe alocuri mai pot fi văzuți trecători, ieșiți la o gură de aer proaspăt, care evită cu grijă să meargă prea aproape de gardul care împrejmuiește șantierul.
Parcul Berăriei
Ziua este pustiu aici, iar noaptea este de-a dreptul periculos. "Nu e lumină aici noaptea, e periculos, cu toți câinii ăștia pe aici. Noi avem obiceiul nostru zilnic, ne plimbăm și prin partea asta a parcului, dar în afară de mirii care vin aici să facă poze nu prea mai vezi pe cineva", ne-a spus un trecător.
Probabil că multe alte persoane gândesc la fel, dar nu și cei care vin aici în mod curent, căci mormanele de bidoane goale de bere nu au apărut peste noapte, ci s-au creat cu "efort" susținut.
Pubelele, și așa puține, sunt așezate la distanță foarte mare unele de altele. Unele dintre ele sunt șubrede, iar multe sunt chiar dărâmate. Toate sunt pline ochi și nimeni nu pare doritor să le golească.
Pomii cresc cu gunoi la rădăcină
Pe ici, pe colo, mai vezi câte un pescar, însoțit de un câine credincios. Așteaptă ore întregi, dar șansele să prindă ceva în lacul sufocat de mizerii sunt mici. Poate doar vreun pește mort deja sau o cizmă.
Pe lângă pomi și pe alei sunt mizerii de toate felurile. La suprafață, arborii pitici din parc par îngrijiți, însă printre ramuri sunt gunoaie de toate felurile, aruncate acolo de cei care, probabil, au confundat arborii cu coșuri de gunoi. Aleile sunt pline de gropi care au devenit, și ele, pubele în miniatură.
Persoanele care trec pe aici ignoră mizeria, considerând că nu este de datoria lor să atragă atenția cuiva. "Am trecut și noi pe lângă gunoi, dar ce era să facem? Să-l culegem noi? E vina celor care nu au grijă să nu arunce hârtii pe jos, dar care se și plâng după aceea de mizerie. Nu sunt eu ecologist, dar îmi dau seama că nu e bine ce se întâmplă", ne-a spus un bărbat care tocmai ieșea din City Park.
Câțiva metri mai încolo, nu a simțit nevoia să arunce punga McDonald’s goală într-o pubelă, ci pe jos. Halal ecologiști, halal viitor pentru parc.