Mai mult de o treime dintre copiii români trăiesc în sărăcie. România ocupă locul trei în topul UE

Mai mult de o treime (33,8%) dintre copiii români trăiau în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%. Copiii din mediul rural au un risc mult mai ridicat de sărăcie sau excluziune socială, de 41,7%1, iar situaţia copiilor ai căror părinţi au un nivel scăzut de educaţie este dramatică: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 5,9% dintre copiii ai căror părinţi au studii universitare, arată un raport dat publicităţii de „Salvaţi copiii”. 

Potrivit sursei citate, România se plasează pe locul trei în topul UE al celei mai mari rate de sărăcie în rândul copiilor, după Bulgaria (35,1%) şi Spania (34,6%), în timp ce la polul opus se află Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) şi Cehia (15,4%). Între 2019 şi 2024, fenomenul a fost în creştere, în loc să scadă. Astfel, numărul copiilor săraci din Europa a crescut cu 446.000 în această perioadă.

La nivelul Uniunii Europene, aproape unu din patru copii din Uniune – 19,5 milioane în total – continuă să fie expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată datele celui mai recent raport lansat de Salvaţi Copiii. La nivelul UE, România se plasează pe locul trei în topul celei mai mari rate de sărăcie în rândul copiilor, după Bulgaria (35,1%) şi Spania (34,6%). Cel mai mic risc de sărăcie şi excluziune socială îl înregistrează copiii din Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) şi Cehia (15,4%), potrivit Eurostat pentru 2024.

Pentru 1,255 milioane de copii din România, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică - copiii români continuă să fie mult mai afectaţi de sărăcie în comparaţie cu adulţii, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu şapte puncte procentuale mai mare decât în rândul adulţilor. Un studiu realizat de Salvaţi Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă şi în rândul celor cu nivel educaţional scăzut – 70%, precizează sursa citată.

Potrivit organizaţiei, cei mai afectaţi sunt copiii din familiile rome (cu un risc de sărăcie de 78%), copiii din mediul rural (cu un risc de sărăcie sau excluziune socială de 41,7%), copiii din familii monoparentale (36,5%) sau din familiile numeroase (50.9%), copiii din familiile refugiate în urma izbucnirii războiului din Ucraina (sub o treime afirmând că pot face faţă tuturor nevoilor) şi copiii ai căror părinţi au un nivel scăzut de educaţie: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 5,9% dintre copiii ai căror părinţi au studii universitare.

Cauzele majore ale sărăciei în rândul copiilor rămân:

• Insuficiente investiţii în copii: Cheltuielile României pentru protecţie socială (12,8% din PIB), educaţie (3,3%) şi sănătate (4,7%) rămân cu mult sub media Uniunii Europene.

• Lipsuri în procesul de colectare a datelor şi monitorizare: Sistemele oficiale care au ca scop monitorizarea factorilor de vulnerabilitate (cum ar fi apartenenţa etnică, plecarea părinţilor în străinătate etc) nu sunt suficient de bine folosite sau implementate.

• Lipsa de predictibilitate a fondurilor: Fondurile de la bugetul de stat sau din surse europene nu beneficiază de o planificare multianuală sau de predictibilitate, ceea ce limitează sustenabilitatea intervenţiilor.