Președintele Putin condiționează colaborarea cu NATO în funcție de interesele Rusiei

Vladimir Putin a declarat, într-o mult așteptată conferință de presă la București, că dorește colaboarea cu NATO, "în măsura în care aceasta corespunde intereselor Rusiei".

"În măsura în care NATO are în vedere interesele Federației Ruse, noi suntem deschiși pentru colaboarea cu NATO", a declarat Vladimir Putin, la sfârșitul Consiliului NATO-Rusia. Acesta a mai adăugat ulterior o nuanță declarației sale: "Doresc să dezvolt o colaborare cu NATO, dar în măsura în care aceasta corespunde intereselor Rusiei", a subliniat liderul rus.

Putin a atras atenția că nu are încredere în promisiuni. "Primim tot timpul asigurări și promisiuni că NATO nu este un bloc militar care este îndrepat împotriva unui dușman, ci că este o alianță de securitate și democratizare. Securitatea internațională nu se construiește pe promisiuni", a punctat Putin.

Liderul de la Kremlin își menține obiecțiile față de extinderea NATO

Vladimir Putin le-a spus liderilor din NATO că Rusia dorește cooperare, dar și-a reiterat obiecțiile față de extinderea NATO, a declarat o sursă din delegația rusă, relatează Reuters.

"A citat mai multe sectoare... în care Rusia și NATO ar putea coopera", a declarat sursa, după ce Putin a avut discuțiile finale cu membrii Alianței înainte de a se retrage din funcție, în mai.

"Extinderea NATO este o problemă pentru Rusia", ar fi spus Putin, potrivit sursei.

Liderii NATO au decis să nu acor-de deocamdată Georgiei și Ucrainei Planul de acțiune pentru aderare (MAP), pasul decisiv către integra-rea în Alianță, dar au promis că cele două state foste sovietice vor deveni membre la un moment dat.

Este pentru prima oară când Putin participă la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, după înființarea, în 2002, a acestui forum de cooperare între occidentali și fostul lor adversar din timpul Războiului Rece, Moscova.

Putin recomandă o alternativă a scutului antirachetă sub triplă comandă

Președintele Federației Ruse a anunțat, în cadrul aceleiași conferințe, de la finalul Consiliului NATO-Rusia, că a propus o alternativă la scutul antirachetă, cu comandă a NATO, a Rusiei și a SUA, după ce cu o zi înainte Alianța a invitat Moscova să participe la scutul antibalistic.

Vladimir Putin a anunțat, cu această ocazie, că în cadrul discuțiilor NATO-Rusia propunerea sa a fost respinsă de aliați. El s-a referit la o structură a scutului care să aibă două centre de comandă, la Bruxelles și la Moscova, și cu comandă triplă - a Rusiei, a Statelor Unite și a Pactului Nord-Atlantic. Vladimir Putin a mai spus că refuzul Alianței a fost însoțit de scenarii alternative privind scutul antibalistic, însă nu a menționat detalii. De asemenea, liderul de la Kremlin a mai arătat că "presupune" că discuțiile pe tema scutului vor continua "cu partenerii americani".

Statele membre au mandatat NATO să găsească soluții pentru o "arhitectură completă" a apărării antirachetă, care să includă și România, subliniind și necesitatea întăririi cooperării cu Rusia în acest domeniu, se arată în declarația finală a summitului NATO de la București.

Recunoscând faptul că proliferarea rachetelor balistice constituie o amenințare crescândă pentru statele NATO, aliații au apreciat în declarația finală "contribuția substanțială la protejarea aliaților de rachete balistice cu rază lungă de acțiune" pe care o va aduce sistemul antirachetă american ce va fi instalat în Cehia și Polonia.

"NATO dezvoltă capacități militare ostile Rusiei"

"NATO nu este un factor pentru democratizarea țărilor care aderă, ci un bloc militar care se apropie amenințător de granița Rusiei, un exemplu în acest sens fiind amplasarea de baze militare în România și Bulgaria", a declarat vineri la București Vladimir Putin.

Spre deosebire de lucrările Consiliului NATO-Rusia, unde, potrivit unor surse participante la discuții, Putin a amenințat stata-litatea Ucrainei în cazul aderării la NATO, în conferința de presă Vladimir Putin a criticat politica de extindere a NATO în termeni generali, concentrându-și acuzațiile mai ales la adresa statelor baltice.

La conferința de presă, Putin a criticat politica de extindere a NATO mai ales prin punerea la îndoială a argumentului formulat de președintele american George W. Bush, cum că NATO ar contribui la democratizarea țărilor candidate, ceea ce nu poate constitui o amenințare la adresa Rusiei.

"Am auzit și azi teoria că țările NATO sunt democrații care nu pun în pericol Rusia. Este o teză exagerată. Înseamnă că nici o altă țară în afara celor NATO nu este democratică? Doar mai există și alte țări în lume considerate democrații, care nu sunt membre NATO. Dacă Ucraina ar fi fost primită în NATO ieri, ar fi devenit mai democrată sau este deja democrată? Este un delir. Aderarea la NATO, din păcate, nu duce la o democratizare a țării. NATO nu este un democratizator", a susținut președintele rus.