Reabilitarea termică a blocului le-a redus factura la întreținere la jumătate

Dacă inițial se făcea vâlvă cu programul național de reabilitare termică, unde statul, autoritățile locale și asociațiile de proprietari împart cheltuielile în mod egal, oamenii au înțeles că, dacă doresc confort termic, trebuie să suporte investiția în întregime. Asociația de Proprietari nr. 9 a reabilitat blocul și, după doi ani, ei spun că aproape și-au acoperit cheltuielile inițiale.

Asociația de Proprietari nr. 9 de pe bulevardul Ferdinand nr. 93 a făcut reabilitarea termică la blocurile A1 și A2, fără a mai aștepta fonduri de la bugetul local și guvern. Deși au depus documentația necesară imediat cum a apărut legea, tot pe banii lor au făcut reabilitarea. "Blocul nostru este vechi din 1963 și trebuiau făcute investițiile. Suprafața care a fost reabilitată a fost de 3.800 de metri pătrați și reparațiile au fost finalizate în toamna lui 2007", a declarat Maria Băltărețu, administratorul Asociației nr. 9.

Pensionarii au înțeles că investiția era mai mult decât necesară și că își vor amortiza cheltuielile într-un timp relativ scurt. "Au plătit suma la finalizarea lucrării. Am mărit fondul de reparații, să nu le vină greu cu banii, să nu-i dea pe toți odată și nu am avut probleme cu strângerea fondurilor", ne-a spus administratorul.

Reabilitarea blocurilor A1 și A2 a constat în izolarea pereților, tencuirea lor, reabilitarea acoperișului, reparații la subsol, vopsit exterior. Urmează să schimbe și țevile, însă pentru asta au depus un dosar la primărie și așteaptă răspuns de mai bine de un an.

Factura la căldură - 140 lei la un apartament cu trei camere

Blocul are apartamente cu două și cu trei camere. Cel de două camere are 49 de metri pătrați, cel cu trei camere are 60 de metri pătrați. Pentru reabilitare, oamenii au scos din buzunar 680 lei pentru un apartament cu două camere și 900 lei pentru unul cu trei camere. Au fost familii care au scos din buzunar și 1.200 lei la un apartament cu două camere și 2.100 lei pentru trei camere, însă aceste familii stau pe colț. Nu s-au plâns că au dat mai mult și sunt mulțumiți că temperatura din casă a crescut cu câteva grade Celsius.

Astfel, dacă în luna decembrie a anului 2005, când blocul nu era reabilitat, costul la încălzire pentru un apartament cu două camere era de 160 lei, și la unul cu trei camere era de 190 lei, în această iarnă, cei care locuiesc la două camere plătesc 103 lei, cei care locuiesc la trei camere plătesc 140 lei.

Maria Băltărețu ne-a arătat registrele din anul 2005 și până acum, pentru a putea face un calcul al amortizării investiției: avem facturile la căldură din anii 2005 și 2006, când blocurile nu erau reabilitate, și alți doi ani, 2007 și 2008, când blocurile erau reabilitate.

Dacă facem un calcul, reiese că suma investită de proprietar se amortizează în aproximativ doi ani.

Deși reabilitarea termică aduce economii consistente la factura la întreținere, puține sunt asociațiile care au apelat la programul național de reabilitare termică. Motivul este simplu: nu primesc fondurile necesare de la Guvern și primărie, iar proprietarii nu au atâția bani deodată, deși știu că investiția este bună.

Conform programului național de reabilitare termică al Ministerului Lucrărilor Publice, Guvernul trebuie să participe cu 34% din investiție, primăria și asociația de proprietari cu câte 33% fiecare.

Am încercat să luăm legătura cu reprezentanții Serviciului de Sprijinire a Asociațiilor de Proprietari din cadrul Primăriei Constanța pentru a ne da mai multe detalii despre cum se derulează programul de reabilitare termică, însă am reușit doar să aflăm că au fost depuse zeci de dosare. În lipsa șefului, care este în concediu, nimeni nu poate lămuri constănțeanul cum este cu reabilitarea termică.

La Constanța nici un bloc nu a fost reabilitat termic cu ajutorul bugetului local și al statului.

Cum te înscrii în programul de reabilitare termică

Pentru a intra în programul de reabilitare termică, asociațiile trebuie să depună o cerere în scris la primărie, la care să anexeze fișa de identificare a clădirii, un proces verbal cu hotărârea adunării generale a proprietarilor în care oamenii au semnat că sunt de acord cu reabilitarea clădirii. În plus, ei trebuie să facă dovada că au depus 33% din cost.

Dosarul se depune la primărie, primăria trimite un expert de audit energetic pentru a face proiectul de execuție, apoi dosarul trece pe la consiliul județean și, în final, este trimis la Guvern. Auditorul energetic realizează expertiza energetică a clădirii, emite certificatul de performanță energetică a clădirii, propune măsurile de reabilitare termică ce pot fi luate și estimează costurile.

La nivelul județului Constanța, 15 blocuri din Medgidia au intrat în programul de reabilitare termică.