În mediul rural din județul Constanța nu există preocupări referitoare la reafirmarea identității dobrogene în contextul mai larg al Uniunii Europene. La fel cum nu există nici vreun interes vizavi de aspecte legate, într-un fel sau altul, de alegerile europarlamentare, de Parlamentul European sau alte instituții ale UE. Mediul rural e marcat mai degrabă de o serie de probleme ce țin de sărăcie, lipsa locurilor de muncă, uneori de ignoranță și dezinteres.
Potrivit site-ului oficial al PE, începând de marți, ne mai despart doar o sută de zile de alegerile pentru PE. În județul Constanța nimic nu pare, însă, să indice vreo urmă de interes din partea autorităților locale, în ciuda faptului că, la primul scrutin pentru PE, din noiembrie 2007, în țara noastră s-a înregistrat o prezență foarte scăzută la vot. Ai fi fost tentat să crezi că, dat fiind precedentul deloc fericit, autoritățile s-au apucat din timp de vizite în județ, caravane și întâlniri cu cetățenii cu drept de vot, inițiative în cadrul cărora aceștia din urmă să afle cum stă treaba cu alegerea deputaților europeni. Dar… nu. Comunele constănțene zac în aceeași izolare, departe de informații care îi privesc direct pe locuitorii cu drept de vot, dar și de eventualele surse care i-ar putea scoate din această… nebuloasă civică.
Astfel, cei mai mulți dintre cei chestionați au răspuns cu entuziasm că da, vor vota la alegerile europarlamentare. Pe cine? "Pe dom’ președinte", a venit, natural, răspunsul celor mai mulți.
De menționat este că între 4 și 7 iunie anul acesta (data exactă nu a fost încă stabilită), românii își vor alege noii reprezentanți în Parlamentul European. 33 de deputați din România, din totalul de 736 câți sunt în PE, vor fi aleși prin vot direct. O simplă discuție cu cei din mediul rural demonstrează însă că ei votează fie în virtutea inerției, fără să aibă habar care e scopul în sine al scrutinului, fie după cum îi ghidează primarul localității.
"Dumnezeu îți dă, dar europarlamentarii nu-ți bagă-n traistă!"
Maria P. din comuna Albești menționează, încă de la început, că va vota la alegerile pentru PE, pentru că a "ieșit întotdeauna la vot". Nu știe ce presupun aceste alegeri, cu atât mai puțin când anume vor avea loc, dar are o vagă idee că e vorba de "alegerea lui dom’ președinte". Nu, nu despre asta e vorba, vine curând explicația, ci despre europarlamentari, "deputații europeni reprezentanți ai României în forul legislativ". La fel de repede, însă, urmează motivația. "Știți, eu sunt cam afoană, nu le am cu politica". În vârstă de 50 de ani, casnică, Maria P. mărturisește că e "dezamăgită de actuala guvernare, că au dat greș cu ea". "Sunt foarte nemulțumită", adaugă femeia. Tot ea precizează că în localitatea ei nimeni, de la nicio instituție, nu le-a explicat nimic legat de europarlamentare. Niciun fluturaș, niciun pliant, de întâlniri cu alegătorii nici nu poate fi vorba.
La vot va merge și Alexandrina Lefter, o femeie de 56 de ani din comuna Lipnița, casnică și ea. Nu știe când vor fi organizate alegerile europarlamentare, dar susține că în mod cert va vota: "Normal că merg la vot, chiar dacă nu-mi plac chestiile astea și chiar dacă de felul meu nu prea ies din casă", a declarat aceasta. Femeia este însă de părere că "lumea a înțeles greșit democrația" în sensul în care, potrivit explicațiilor ei, cei fără carte și care nici nu par prea interesați de muncă așteaptă "marea cu sarea" de la europarlamentari.
"Dumnezeu îți dă, dar europarlamentarii nu-ți bagă-n traistă", declară ea. Pe de altă parte, Alexandrinei Lefter i-ar cam plăcea ca oamenii din comună, și în special tinerii, să fie mai bine informați. În ceea ce-i privește pe aceștia din urmă, femeia se declară dezamăgită: "Nu vedeți că parcă a înnebunit tineretul? Sex, droguri, destrăbălare?! Las’ să iasă la vot, e de datoria lor, a noastră", a conchis ea.
"Dacă nu votăm, n-avem dreptul să ne plângem"
Nici în comuna constănțeană Corbu cetățenii cu drept de vot nu știu ce presupun alegerile europarlamentare, pe cine alegem și când. Și, dacă vârstnicii au oarecum scuza anilor care-i apasă, totala dezinformare a tinerilor nu-și găsește o motivație viabilă. Bogdan C. are 22 de ani. La întrebările "Știți ce presupun alegerile europarlamentare, când au acestea loc și în ce for vă vor reprezenta cei aleși prin vot direct?" răspunsurile lui Bogdan au venit nonșalant, în aceeași notă: "Nu știu, nu știu, nu știu". El precizează că nu are un loc de muncă și că speră ca apartenența României la Uniunea Europeană să influențeze benefic viața de zi cu zi a oamenilor. Iar în sensul acesta speră ca locurile de muncă să nu mai fie o problemă. Nu a auzit de vreo campanie de informare în comună, dar nici nu pare prea deranjat de lipsa unei documentări în ce privește scrutinul din iunie.
Ion Constantin, de profesie inginer, este de părere că "dacă nu votăm, nu avem dreptul să ne plângem". Bărbatul în vârstă de 54 de ani locuiește, de fapt, în Constanța, dar are o locuință și în Corbu. E singura persoană dintre cele intervievate care este în temă cu subiectul și care, în plus, e conectată și la evenimentele care, în ultimul timp, au agitat apele în relația dintre România și Italia. Iar din acest punct de vedere el consideră că rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în gestionarea scandalului creat în jurul actelor de violență din Italia, despre care se presupune că ar fi fost comise de români. Bărbatul explică totodată că atât el, cât și soția sa au fost întotdeauna la vot și, mai mult decât atât, a ținut să menționeze că "da, se poate schimba ceva, rămâne doar să ne dorim realmente acest lucru". Ion Constantin adaugă și că, din punctul său de vedere, "dacă nu-ți exprimi dreptul de a alege cine anume te reprezintă în Parlamentul European, îți pierzi dreptul de a te mai plânge de ce nu-ți convine". Altminteri, el recunoaște că e dezamăgit nu doar de faptul că românii nu ies la vot, ci și de "criza care nu a ajuns încă în punctul culminant, de instabilitate, de nesiguranță".
Nimeni nu cunoaște vreo inițiativă a autorităților publice, locale sau centrale, de popularizare a alegerilor care vor avea loc în luna iunie. În România, scrutinul pentru PE se află la a doua organizare, primele alegeri având loc pe 25 noiembrie 2007. Județul Constanța e reprezentat în PE de Adrian Manole, democrat-liberalul care i-a luat locul Robertei Anastase.