La Cimitirul Central, dacă ești nemulțumit de ceva, nu ai cui să te adresezi. Administratorul cimitirului, Dumitru Drăghici, fie nu se ocupă de tine, fie te trimite la Primărie, la purtătorul de cuvânt, să-ți dea el informații despre administrarea cimitirelor constănțene.
Sâmbăta trecută, Marian Ro-tariu s-a dus să aprindă o lumânare la mormântul părinților săi. Ceea ce l-a întâmpinat acolo a fost neplăcut: mormântul era "împodobit" cu tot felul de hârtii și ambalaje, aruncate de cei care curățaseră mormintele, numiți chiar de către administrator, dar și de mortar. Motivul pentru care funcționarii au crezut că mormântul în cauză se transformase în noua groapă de gunoi a cimitirului nu este cunoscut, însă este cert că nu este susținut de argumente.
"Când am vrut să întreb de ce este tot gunoiul acolo, n-am avut cu cine să vorbesc. Muncitorii nu erau la lucru sâmbătă, așa că am vorbit cu administratorul și l-am rugat să mă ajute. Mi-a răspuns sec că nu lucrează sâmbătă", povestește bărbatul. Nu numai atât, dar nu a vrut să-i pună la dispoziție nici măcar uneltele necesare pentru a se ocupa personal de curățenie. "Măcar o lopată să-mi fi dat, doar nu veneam eu cu lopata de acasă", adaugă bărbatul. A obținut, din nou, un refuz plin de seninătate.
La Cimitirul Central, oamenii se împrietenesc cu șobolanii
Momentul culminant avea să fie întâlnirea bărbatului pe alee cu… un șobolan. Toată lumea cunoaște faptul că cimitirul este și casa acestor animale, dar, până atunci, Marian nu se mai trezise față în față cu vreunul. "Nu am nimic cu ei, dar mie unul nu-mi place să-i văd cum umblă pe acolo. E normal așa ceva?" ne-a întrebat, mirat, reclamantul.
După cum spune și administratorul cimitirului, nu este normal, dar nici rezolvabil se pare că nu este. "Da, șobolani sunt", ne-a replicat tăios administratorul. Am încercat să aflăm ce se face în legătură cu acest lucru, dar, din păcate, tot ce am obținut au fost injurii la adresa reclamantului.
După spusele administratorului, în ziua de azi ești "comunist" dacă încerci să atragi atenția. "Cel care a făcut reclamația ar fi trebuit să citească mai bine contractul, să vadă că pentru doi lei pe lună nu ar trebui să se aștepte la mare lucru. Până și apa costă șaptezeci de bani. De banii ăștia, ce-ar mai vrea? Poate să-și facă ordine și singur la mormânt", a declarat interlocutorul nostru, evident deranjat.
Vreme trece, vreme vine, dar gunoiul rămâne
Cazul de săptămâna trecută nu este singular. Marian Rotariu a avut aceeași surpriză și săptămâna aceasta, când a revenit la locul faptei. Nimeni nu mișcase un deget, deși, după cum ne-a infor-mat administratorul, funcționarii de acolo se ocupă de curățenie la modul serios: "Noi strângem gunoiul de pe alei, de printre morminte, îl ducem la tomberoanele din cimitir, apoi la groapa de gunoi. Au și oamenii niște obligații, vor să facem noi tot?" Trist, dar adevărat. Dacă nu ești gospodar și nu te mobilizezi să-ți dai singur la o parte toate gunoaiele aruncate de toată lumea, sunt toate șansele să rămână acolo mult și bine.
Inconvenientul ar fi lipsa camerelor de filmat din incinta cimitirului, care, deși ar fi trebuit să fie deja montate și la vedere, au o soartă incertă. Soartă pe care adminis-tratorul o cunoaște, dar nu a dorit să ne-o împărtășească și nouă, pe motiv că nu era disponibil pentru mult timp, având "treabă".
După un minut și jumătate de conversație aproape civilizată, Dumitru Drăghici ne-a trântit practic telefonul în nas, semn că se terminase timpul pe care ni l-a acordat.
Concluzia pentru acest caz, ca și pentru altele dinainte, este următoarea : "Să-și rezolve fiecare problemele, noi nu avem nicio datorie" .
Andreea IACOB