Grecia și alte țări afectate de criză vor avea acces mai rapid și mai ușor la zecile de miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene în cadrul unui plan menit să ajute la stimularea economiilor acestora, scrie Financial Times în ediția de duminică.
Planul, care urmează să fie prezentat luni, nu va implica acordarea de asistență suplimentară, dar va ușura normele de co-finanțare pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, Ungaria, Letonia și România, astfel încât acestea nu vor trebui să vină cu o parte așa de mare ca în prezent din fondurile proprii pentru a obține fonduri UE.
Măsura, scrie FT, reflectă disperarea din Europa pentru a revigora economia Greciei, pentru ca țara să poată face față unei datorii paralizante care a necesitat deja două bailout-uri și a amenințat moneda unică.
Conform unor calcule interne, cele șase țări și-ar putea vedea costurile de co-finanțare reduse cu aproximativ 3 miliarde de euro în următorii doi ani. Cu toate acestea, oficialii speră că planul va avea un impact cu mult mai mare, prin deblocarea a zeci de miliarde de euro din fondurile UE, la care multe dintre aceste guverne s-au calificat, însă au întâmpinat probleme pentru a le obține.
Acești bani ar putea contribui la construcția de noi drumuri, aeroporturi, dar și la alte proiecte de dezvoltare, oferind astfel un impuls economiilor muribunde.
Noile norme, elaborate de Comisia Europeană, brațul executiv al UE, s-ar aplica, de asemenea, plăților pentru subvențiile agricole, banilor alocați susținerii pescuitului, precum și altor părți ale fondurilor UE.
În conformitate cu normele actuale, un guvern național trebuie să contribuie cu cel puțin 15% din costul unui proiect aprobat înainte ca Bruxelles-ul să plătească restul. Prin comparație, noua propunere ar scădea contribuția de co-finanțare la numai 5% pentru cele șase țări.
Lipsa co-finanțării este unul dintre motivele pentru care unele dintre statele mai sărace ale UE nu reușesc să acceseze fondurile UE aflate la dispoziția lor - un eșec ciudat într-un bloc comunitar în care statele membre se luptă să își însușească părți cât mai mari din buget.
România, spre exemplu, scrie FT, a accesat până în prezent doar 3% din cele aproximativ 30 de miliarde de euro puse la dispoziție pentru ea din fondurile pentru agricultură și dezvoltare, în cadrul bugetului UE pe 7 ani, care se desfășoară până în 2013.