Zona istorică a orașului Constanța se dezvoltă într-un… birou

În fiecare campanie electorală, Radu Mazăre ne promite că zona peninsulară va deveni un "punct de mare atracție turistică". După care totul reintră în normal și proiectele rămân doar pe site-ul primăriei.

Ia să vedem ce spunea Nicolae Nemirschi, fostul viceprimar înaintea alegerilor locale. Vorbele sale au rămas pe site-ul primăriei: "În Peninsulă, am decis să începem cu Piața Ovidiu. Am organizat un concurs de soluții arhitecturale și urbanistice pentru resistematizarea Pieței. (…) Din estimările de cost ale proiectelor vizate de municipalitate, întreaga investiție în Peninsulă ar putea costa aproape 75 de milioane de euro, în condițiile în care, pentru dezvoltări turistice în următorii cinci ani, UE nu a alocat pentru regiunea de dezvoltare din care face parte Constanța (pentru șase județe) decât 80 de milioane de euro. Nu trebuie să ne spună contra-candidații lui Mazăre ce trebuie să facem în peninsulă. Noi am muncit și avem proiectele pregătite". Ați mai auzit ceva de peninsulă după ce Radu Mazăre a câștigat alegerile?

Singura noutate este înfiin-țarea unui "Birou peninsulă" în cadrul Primăriei Constanța. L-am descoperit la secțiunea "Organigramă". Am fost curioși să vedem cu ce se ocupă și am căutat-o pe Anca Gemănaru, șeful acestui birou. După ce am fost plimbați la telefon din interior în interior, în cele din urmă am găsit-o pe Anca Gemănaru. Angajatul primăriei ne-a spus că biroul "Peninsulă" s-a înființat din luna septembrie a anului trecut, însă recent a fost introdus pe site. "Deocamdată strângem materiale care vor sta la baza viitoarei acțiuni a primăriei", ne spune ea. Practic, continuă ea, se întocmește un istoric pentru fiecare obiectiv în parte, pe baza căruia se va întocmi o strategie. La acțiunea de strângere de date participă și profesorul Gheorghe Vecerdea, specialist pe probleme de patrimoniu, așa cum ne-a spus Anca Gemănaru.

De strategii auzim de aproape două decenii, însă n-am văzut nicio acțiune concretă care să salveze zona istorică a orașului nostru.

Este adevărat, în zona peninsulară majoritatea caselor au fost revendicate și retrocedate, însă acest lucru nu este o scuză pentru municipalitate. În cadrul unei conferințe de presă, Radu Mazăre a fost întrebat de redactorii "Cuget Liber" câte imobile din zona peninsulară a Constanței au fost revendicate. "Nu știu, nu pot să vă răspund acum. În scurt timp poate să vă dea un răspuns noul viceprimar al Constanței, Decebal Făgădău", a spun Radu Mazăre.

Toate orașele mari ale României au o zonă istorică. Alte municipalități au reușit să pună în valoare vechimea construcțiilor, vezi Sibiul, numai la Constanța nu s-a făcut nimic. Doar s-au mai ridicat câteva clădiri lipsite de gust și de simț urbanistic, așa cum este construcția de sticlă situată vizavi de Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța.

Ruinele din peninsulă nu ating doar simțul nostru artistic, ele reprezentând un adevărat pericol pentru oamenii din zonă. În 2005, un copil în vârstă de trei ani a murit strivit de grinzile dislocate de la un imobil. Micuțul își însoțea mama care căuta bucăți de fier printre ruine.

Singurul plan urbanistic zonal care s-a pus pe hârtie a murit la scurt timp, din cauza proiectelor științifico-fantastice emise de specialiști bucureșteni.

Obiectivul declarat al studiului de impact, acela de reabilitare a obiectivelor cu valoare istorică și culturală din zona veche a orașului, s-ar fi realizat prin construirea unui … mall subteran, în suprafață de 6.000 mp, investiție strecurată cu dibăcie în planul zonal de urbanism. La acea vreme s-au opus reprezentanții Muzeului de Istorie și Arheologie. PUZ-ul a fost modificat ulterior și, din mall a rămas un tunel. Și de această dată, arheologii s-au opus.

Pentru că reprezentanții urbei n-au putut să transforme zona istorică într-un centru de afaceri, n-au mai fost interesați nici de restaurarea obiectelor de patrimoniu. Până la viitoarele alegeri.