Ce riscă pensionarii

De data asta nu ne vom referi la dificultățile pe linie financiară pe care trebuie să le depășească cei care se retrag definitiv din activitatea profesională, ci la modificările de ordin psihic asociate acestui moment crucial din viața unui om. Inte-resant este că tulburările determinate de retragerea definitivă din activitate încep să apară încă din perioada premergătoare pensionării, respectiv între 45 - 55 ani la femei și între 50 - 60 ani la bărbați, manifestându-se prin stări de anxietate, insomnii și chiar depresii. Potrivit psihologului Speranța Băcana, practic, se cunosc trei faze prin care trece succesiv persoana pensionată, respectiv perioada de stres (intervalul imediat de după pensionare), cea de neliniște și de căutare a unui rol social și psihologic și faza de stabilizare, care poate dura între șase și douăsprezece luni, când vârstnicul ar trebui să-și accepte statutul de pensionar. Cu alte cuvinte, după pensionare, la unele persoane poate să apară așa-zisa nevroză a pensionării. Problema este că dacă nu se iau unele măsuri, tulburările se pot accentua odată cu trecerea timpului. Pentru a nu ajunge în această situație, având în vedere că în curând urmează să se pensioneze, Smaranda Chircă ar dori să se pregătească pentru această retragere cu ajutorul psihologului: "Muncesc de la 19 ani, mereu am fost o fire activă. Sunt speriată de pen-sionare, am cunoștințe care au făcut depresie și din cauza banilor puțini… chiar nu vreau să ajung ca ele".

Pregătirea pentru... retragere

Într-adevăr, retragerea definitivă din activitate poate produce multor persoane adevărate șocuri psiholo-gice și nu este vorba, nici pe depar-te, de cazuri izolate. Pentru a contracara complexul de tulburări ante și post-pensionare, psihologul precizează că s-au căutat metode speciale, iar pregătirea psihologică se poate face atât individual, cât și în grup, prin participarea la cursuri de preretragere, care să antreneze toate persoanele care mai au cinci ani până la ieșirea la pensie și cuprinde o informare largă privind mecanismul îmbătrânirii, dar și o serie de modalități care să ajute la întârzierea procesului de îmbătrânire: "Îmbătrânirea este un proces firesc, la fel și retragerea din muncă. Nimeni nu poate însă nega că apro-pierea de vârsta pensionării și în mod deosebit ieșirea la pensie modifică statutul și rolul vârstnicului, dar și modul în care el se percepe. Mi se pare extraordinar că în loc să-și plângă de milă, persoanele care nu sunt pregătite pentru acest moment crucial vor să știe dinainte cum să facă față lin situației" – este de părere psihologul.

Implicarea în activități de grup

Pierderea legăturilor cu foștii colegi, cu prietenii este, pentru mulți vârstnici, partea cea mai dificilă a îmbătrânirii. De aceea, realizarea de noi relații poate fi o alternativă viabilă în raport cu pierderile suferite. Mulți pensionari încearcă să găsească singuri soluții la di-minuarea sau lipsa de relații sociale, atașându-se mai mult ca ori-când de copii, nepoți ori frecven-tând diverse grupuri religioase sau politice, alții se atașează de animale. Însă pentru persoanele măcinate de problema singurătății sau a diminuării relațiilor sociale, participarea la un grup organizat poate fi ajutorul cel mai potrivit. Există o mare varietate de activități de grup pentru vârstnici care pot fi organizate de centre comunitare, ONG-uri, servicii ale autorităților locale, centre medico-sociale, important este să se opteze pentru una dintre acestea sau chiar pentru mai multe. Este însă esențial ca pensionarul să respingă senti-mentul de inutilitate și să caute alte utilități sociale prin care să-și valorifice înțelepciunea și expe-riența acumulată în folosul celor-lalte generații.

Nu umblați la banii de pensie

Având în vedere nivelul modest al pensiilor din România, cu consecințele de rigoare, una dintre prioritățile românilor este să-și facă o rezervă financiară pentru perioada post-pensionare. Psihologul recomandă ca și atunci când apar situații neprevăzute, economiile pentru pensie să rămână cu această destinație până la final, fie că ați ales un produs de asigurare, o pensie privată opțională sau îi gestionați individual, în conturi bancare. Iar celor care mai au până la pensionare, specialiștii în planificare financiară le recomandă să economisească lunar pentru pensie 10 -15% din salariu. Nu de alta, dar timpul trece, iar cinci lei economisiți în primii ani de muncă valorează mai mult decât zece lei puși deoparte cu doar câțiva ani înainte de pensionare.