Scrâșnirea dinților (bruxismul) este un obicei care constă în lovirea sau frecarea dinților între ei, atât în timpul zilei, cât și al nopții. Extrem de întâlnit la copiii între 3 - 6 ani și 10 - 12 ani, dispare când erup dinții permanenți. Dacă, în general, poate trece neobservat, sunt destule situații în care devine alarmant.
"Am observat că de câteva săptămâni, fetița mea, în vârstă de 10 ani, a început să scrâșnească tot mai des din dinți. De parcă nu erau de ajuns necazurile pe care le avem în familie în ultimul timp, mai era nevoie și de situația asta delicată.
Sincer, nu am dat prea mare importanță acestui tic, nici prin cap nu mi-a trecut să merg la doctor, dar nici nu mi-am imaginat că treaba asta o să-i afecteze atât de mult relațiile cu colegii de clasă, care fac tot felul de bancuri pe seama ei, lucruri despre care mi-a vorbit abia acum câteva zile, când mi s-a plâns că nu mai suportă tachinările copiilor.
M-am gândit să mă adresez ziarului dumneavoastră mai mult și mai mult din cauză că nu pot să înțeleg de ce unii copii sunt parcă anu-me educați s-o facă pe grozavii și să-și bată joc atunci când cineva de vârsta lor se află într-un moment mai dificil.
Și o să aduc un exemplu: recent, la școală, chiar eu am fost martora următoarei scene: s-a întâmplat să fie ziua de naștere a unui băiețel și acesta a servit copiii cu suc și tort. Chiar sărbătoritul i-a servit pe fiecare în parte. Intenționat, pe fiica mea a servit-o ultima, dar a avut grijă să-i șoptească să fie atentă cum mestecă cu dinții ei superscrâșnitori. Fata a lăsat tortul pe masă și a fugit afară, iar eu am avut o discuție cu doamna învățătoare, care mi-a promis că se va ocupa de caz, mărturisindu-mi că nu sesizase nimic în neregulă până atunci.
Pot afla din ce cauză îi scrâșnesc atât de tare dinții și cum poate scăpa de acest obicei care-i aduce atâtea necazuri? Vă mulțumesc din suflet. Aida M., 36 ani, din Constanța".
Cauzele care provoacă bruxismul la copii
Dr. Ioan Mușat, medic primar medicină dentară (Cabinet medical individual, b-dul Ferdinand nr. 17 b, telefon 611611), ne-a explicat că bruxismul nu are o cauză bine definită, iar părerile specialiștilor diferă de la caz la caz.
S-a dovedit, însă, o legătură de cauzalitate cu mai mulți factori, cum ar fi: l lipsa odihnei l stresul emoțional pozitiv sau negativ, o dorință puternică, o întâmplare marcantă din trecut, supărarea
sau mânia, anxietatea, frica, durerea, frustrarea (asociate și cu dizarmoniile din familie sau cu probleme școlare) l personalități agresive, perfecționiste, obsesive sau persoanele grăbite și nerăbdătoare să-și atingă un anumit scop au tendința crescută de a dezvolta bruxism l Tulburări de ocluzie - dinții nu sunt aliniați corect, sunt în erupție (mai ales în perioada de schimbare); l o obturație recentă sau o lucrare protetică recentă, care e mai înaltă l schimbarea dinților de lapte cu dinții permanenți, dizarmonia dintre creșterea oaselor maxilare și erupția, mărimea și numărul dinților prezenți, la un moment dat, în cavitatea bucală, ar fi cele mai frecvente cauze ale bruxismului la copii.
Terapii comportamentale
Pentru a stopa acest obicei, dr. Ioan Mușat precizează că în afara modalităților terapeutice individualizate adecvate există și o multitudine de terapii comportamentale, cum ar fi: l reducerea nivelului de stres emoțional prin tehnici de adaptare l confecționarea unei gutiere speciale, dintr-un material transparent, flexibil, care se aplică pe dinți și se poartă, de obicei, noaptea, pentru a împiedica frecarea dinților între ei, dar și uzura acestora.
Din păcate, de obicei, această boală este diagnosticată foarte târziu, întrucât cei care suferă de bruxism nu realizează că prezintă simptomele bolii, pe când alte persoane cred în mod eronat că dinții trebuie să se atingă tot timpul.
Cert este că aproximativ una din patru persoane suferă de bruxism, care, din fericire, poate fi tratat de stomatologi.
Scrâșnirea dinților (bruxismul) este un obicei care constă în lovirea sau frecarea dinților între ei, atât în timpul zilei, cât și al nopții. Extrem de întâlnit la copiii între 3 - 6 ani și 10 - 12 ani, dispare când erup dinții permanenți. Dacă, în general, poate trece neobservat, sunt destule situații în care devine alarmant.
"Am observat că de câteva săptămâni, fetița mea, în vârstă de 10 ani, a început să scrâșnească tot mai des din dinți. De parcă nu erau de ajuns necazurile pe care le avem în familie în ultimul timp, mai era nevoie și de situația asta delicată.
Sincer, nu am dat prea mare importanță acestui tic, nici prin cap nu mi-a trecut să merg la doctor, dar nici nu mi-am imaginat că treaba asta o să-i afecteze atât de mult relațiile cu colegii de clasă, care fac tot felul de bancuri pe seama ei, lucruri despre care mi-a vorbit abia acum câteva zile, când mi s-a plâns că nu mai suportă tachinările copiilor.
M-am gândit să mă adresez ziarului dumneavoastră mai mult și mai mult din cauză că nu pot să înțeleg de ce unii copii sunt parcă anu-me educați s-o facă pe grozavii și să-și bată joc atunci când cineva de vârsta lor se află într-un moment mai dificil.
Și o să aduc un exemplu: recent, la școală, chiar eu am fost martora următoarei scene: s-a întâmplat să fie ziua de naștere a unui băiețel și acesta a servit copiii cu suc și tort. Chiar sărbătoritul i-a servit pe fiecare în parte. Intenționat, pe fiica mea a servit-o ultima, dar a avut grijă să-i șoptească să fie atentă cum mestecă cu dinții ei superscrâșnitori. Fata a lăsat tortul pe masă și a fugit afară, iar eu am avut o discuție cu doamna învățătoare, care mi-a promis că se va ocupa de caz, mărturisindu-mi că nu sesizase nimic în neregulă până atunci.
Pot afla din ce cauză îi scrâșnesc atât de tare dinții și cum poate scăpa de acest obicei care-i aduce atâtea necazuri? Vă mulțumesc din suflet. Aida M., 36 ani, din Constanța".
Cauzele care provoacă bruxismul la copii
Dr. Ioan Mușat, medic primar medicină dentară (Cabinet medical individual, b-dul Ferdinand nr. 17 b, telefon 611611), ne-a explicat că bruxismul nu are o cauză bine definită, iar părerile specialiștilor diferă de la caz la caz.
S-a dovedit, însă, o legătură de cauzalitate cu mai mulți factori, cum ar fi: l lipsa odihnei l stresul emoțional pozitiv sau negativ, o dorință puternică, o întâmplare marcantă din trecut, supărarea
sau mânia, anxietatea, frica, durerea, frustrarea (asociate și cu dizarmoniile din familie sau cu probleme școlare) l personalități agresive, perfecționiste, obsesive sau persoanele grăbite și nerăbdătoare să-și atingă un anumit scop au tendința crescută de a dezvolta bruxism l Tulburări de ocluzie - dinții nu sunt aliniați corect, sunt în erupție (mai ales în perioada de schimbare); l o obturație recentă sau o lucrare protetică recentă, care e mai înaltă l schimbarea dinților de lapte cu dinții permanenți, dizarmonia dintre creșterea oaselor maxilare și erupția, mărimea și numărul dinților prezenți, la un moment dat, în cavitatea bucală, ar fi cele mai frecvente cauze ale bruxismului la copii.
Terapii comportamentale
Pentru a stopa acest obicei, dr. Ioan Mușat precizează că în afara modalităților terapeutice individualizate adecvate există și o multitudine de terapii comportamentale, cum ar fi: l reducerea nivelului de stres emoțional prin tehnici de adaptare l confecționarea unei gutiere speciale, dintr-un material transparent, flexibil, care se aplică pe dinți și se poartă, de obicei, noaptea, pentru a împiedica frecarea dinților între ei, dar și uzura acestora.
Din păcate, de obicei, această boală este diagnosticată foarte târziu, întrucât cei care suferă de bruxism nu realizează că prezintă simptomele bolii, pe când alte persoane cred în mod eronat că dinții trebuie să se atingă tot timpul.
Cert este că aproximativ una din patru persoane suferă de bruxism, care, din fericire, poate fi tratat de stomatologi.