Contractul de imagine. Cum este garantat?

"Dacă cineva pozează ca model, artistul are mai multe drepturi în contractul de imagine decât modelul? Poate artistul să facă ce vrea cu opera lui?" (L. Radu).xxx

Orice persoană este liberă să-și fixeze imaginea prin autoportret, autosculptură, autofotografie etc. și să interzică altora să facă acest lucru. Potrivit consilierului juridic Carmen Gigică, imaginea persoanei poate fi exploatată prin reproducere, aici punându-se problema cui aparține produsul reproducerii și în ce fel poate fi ea exploatată?

Totuși, potrivit noului Cod Civil, imaginea poate fi folosită și concedată chiar și cu titlu oneros, spre deosebire de corpul uman. Așa fiind, imaginea-sursă poate face obiectul contractelor prin care subiectul concedează altuia imaginea sa spre a se folosi de ea (de regulă, pentru reproducere și publicare), întinderea în timp a unui contract de imagine este determinată prin convenție, dreptul de folosință putând fi punctual (de pildă, ședința de fotografiere a unui artist, sportiv, manechin etc.) sau durabil atunci când o persoană cedează alteia dreptul de a folosi imaginea sa pentru un tip de produse, un tip de activitate etc. în orice caz, nu se poate consimți la o concesiune pe viață deoarece un asemenea contract contravine angajamentelor perpetue care sunt prohibite.

Contractul de comandă

Alta este situația în cazul contractului de comandă, când imaginea-reproducere constituie un bun distinct de personalitatea modelului pentru că este o operă de artă. În acest caz, exploatarea imaginii-reproducere aparține autorului operei, dacă el a obținut în prealabil acordul modelului de a exploata imaginea sa; așadar, subiectul reprezentat nu dispune de toate drepturile unui proprietar; el nu poate face cu opera ceea ce vrea, bunăoară, nu o poate exploata dacă artistul nu l-a autorizat în acest sens.