Dependența de cumpărături, "soră" cu plăcerea pentru sex?

Oniomania, cum denumesc psihologii dependența de shopping, este îndemnul irezistibil de a cum-păra orice, sub impulsul momen-tului, indiferent de preț și inutilitatea obiectului, fiind considerată cea mai întâlnită dependență socială. Datorită acestei tulburări, dependenții nu se opresc nici dacă ajung la sapă de lemn sau au probleme serioase în familie.

După cum ne-a explicat psihologul Speranța Băcana, un studiu efectuat anul trecut arată că aproape jumătate dintre cumpărăturile efectuate de femei s-au datorat impulsului de moment, ceea ce arată că foarte multe femei nu rezistă acestei tentații: "Euforia resimțită în timpul cumpărăturilor este alimentată de dopamină, o substanță chimică din creier secretată ori de câte ori un lucru provoacă plăcere. Este cam aceeași satisfacție ca o partidă de sex. Când această euforie este completată de o serie de trăiri necunoscute, secreția de dopamină atinge apogeul. Multe femei recunosc că prima noapte cu un nou partener este incomparabil mai incitantă față de a nu știu câta noapte de iubire cu primul iubit. Este clar, de toate aceste senzații este răspunzător excesul de dopamină".

Cumpărăturile, ca sens al vieții

"Dacă nu intru într-un magazin o zi și nu cumpăr ceva sunt bolnavă, iar dacă îmi place un lucru și n-am bani, fac și pe dracu-n patru… e plăcerea vieții mele. Înainte de căsătorie, nu mă certa nimeni, mama habar n-avea pe ce se duc banii mei. Soțul însă m-a amenințat că-mi ia cardul și n-o să-mi permită să intru singură nici măcar într-un chioșc de pâine, ne certăm tot timpul. Pentru mine, e cea mai mare pedeapsă. Am nevoie de ajutor, poate psihologul îmi dă niște sfaturi" - este strigătul unei cititoare, care de mică a simțit o plăcere teribilă din a cumpăra sub impulsul momentului.

Că este vorba despre o patologie reală o dovedește faptul că această pasiune nestăpânită a dus la ruinarea multor europeni și americani, psihologul precizând că deși fenomenul a explodat mai ales în ultimii ani, când expresia "Mergem la shopping!" este ceva la modă, dependența de cumpărături nu este o tulburare deloc nouă, fiind identificată încă din secolul al XIX-lea, pentru ca la începutul secolului XX să fie considerată o tulburare psihică: "Spunea cititoarea dumneavoastră că a avut aces-te probleme de mică. În adolescență, dependența poate fi corelată și cu alte tulburări, precum cele de alimentație, de controlul impulsivității, de personalitate sau anxietate. Ca în cazul tuturor dependențelor, cumpărăturile devin principala cale de a face față stresului".

Psihologul enumeră câteva cau-ze: sentimentul de subapreciere, singurătate, insatisfacție sufle-tească, iar datorită atenției din partea vânzătorilor și consultanților, oamenii se simt mai importanți. Se tot spune că nu există tratament mai bun contra depresiei decât cumpărăturile. Însă când… medicamentul se transformă în dependență, apar marile probleme și, ca în orice dependență, partea financiară și relațiile intime sunt afectate.

Forme de tratament

Din fericire, cumpăratul compulsiv pare să răspundă la o serie de tratamente, inclusiv sub formă de medicamente, cărți sau grupuri de autoajutor, consiliere financiară, terapie comportamentală, hipnoză, exerciții speciale pentru autohipnoză, ne-a spus psihologul. Atenție, se recomandă renunțarea la cărțile de credit, evitarea reducerilor și a noilor colecții, mersul la cumpărături cu membri ai familiei sau prieteni mai cumpătați, găsirea unor metode alternative de umplere a timpului liber, realizarea unei distincții clare între ceea ce vrei și ceea ce ai nevoie! Și nu în ultimul rând, un dependent ar trebui să-și spună că are valoare indiferent de bunurile acumulate.

Când însă apropiații încearcă să ajute persoana prin forțe proprii, închizând-o în casă ori însoțind-o peste tot, fără să-i permită să cumpere nici măcar o pâine, apare depresia, similară crizelor unui dependent de droguri. Or, deprimat și agresiv, dependentul se va răzbuna pe apropiați, conviețuirea cu el devenind imposibilă, apar scandaluri și divorțuri.