Dezbaterea moștenirii, finalizată și după un sfert de secol?
Articole de la același autor
Cum te faci proprietar pe o curte ce nu-ți aparține
01 Aprilie 2014
Câinii de companie, interziși la bloc?
29 Martie 2014
De ce se recomandă Sfeștania în Postul Mare și cât costă
08 Aprilie 2014
Mai poți fi bun prieten cu cel care te-a trădat?
31 Martie 2014
Legea tichetelor de masă, "la mâna angajatorului"?
26 Martie 2014
Ce boală gravă poate transmite papagalul
26 Martie 2014
Practica arată că mulți moștenitori amână, ani și ani, dezbaterea succesiunii din cauza dificultăților financiare, neștiind că tergiversarea îi poate costa scump.
În mod normal, dezbaterea moștenirii ar trebui demarată cât mai repede posibil după decesul celui care lasă în urmă o avere, bunuri care ar trebui să ajungă pe mâinile cuiva, chiar ale statului, dacă situația o impune. Ar fi chiar foarte bine dacă ar proceda toți așa, întrucât ar suporta costuri notariale mai mici și ar pune capăt perpetuării eventualelor neînțelegeri din familie - este recomandarea notarilor, care "se lovesc" de tot felul de situații. Au fost cazuri de case confortabile, care, în timp, au ajuns o ruină, tot din cauza divergențelor dintre moștenitori. Și, totuși, mai ales dacă masa succesorală este mai consistentă, când aud cât au de plătit, mulți bat în retragere, preferând să administreze, "la comun", averea părinților, rudelor etc. Iar anii trec și, dacă nu apar conflicte, există moștenitori care se complac în această situație chiar și un sfert de secol. Însă, până la urmă, lucrurile neclare tot la scandal conduc: "Tata a murit imediat după Revoluție, pe 26 decembrie 1989. În nebunia generală de atunci, când totul era un haos, nu ne-a mai stat gândul să dezbatem moștenirea, plus că mama trăia. Mama a murit în 2006, iar ca avere de la părinți, avem o casă cu etaj în Constanța, o casă la țară și 15 ha de teren agricol. Am fost la doi notari, care ne-au spus că, la averea asta, avem o căruță de bani de plătit ca taxe, plus indexarea, că au trecut atâția ani. Problema e că fratele mai mic s-a mutat în casa mamei și refuză să vină la notar. Așa au trecut 25 de ani de când a murit tata și cine știe câți o să mai treacă, dacă n-o să cădem la pace. În situația asta, mai avem noi dreptul să dezbatem moștenirea, mai ales că nu s-a plătit nici impozitul la case? Cineva ne-a spus că dacă o ținem în scandal, totul o să ajungă pe mâna statului!" – ne-a povestit o cititoare, care a ajuns la concluzia că orice problemă de familie nelămurită la timp duce la scandal și, implicit, la costuri suplimentare.
Timpul influențează taxele
După cum ne-a explicat notarul Elena Ionescu, având în vedere că nu toate persoanele cu drept de moștenire se grăbesc să dezbată moștenirea și nici nu se informează dacă această amânare atrage costuri suplimentare, după ani de zile, când află cât au de plătit, preferă să administreze, împreună, în continuare averea lăsată de părinți sau alte rude sau, și mai rău, să nu plătească impozitele către stat cu anii și, în cele din urmă, să piardă totul.
Pe de altă parte, din lipsa informațiilor, apar confuzii și în legătură cu ceea ce înseamnă, în realitate, termenul acordat de lege pentru a accepta sau a respinge moștenirea cuvenită, termen care nu are nicio legătură cu dezbaterea moștenirii, întrucât aceasta se poate face oricând, indiferent de numărul anilor care au trecut de la data decesului – ne-a explicat consilierul juridic Carmen Gigică: "De exemplu, dreptul de acceptare a moștenirii se exercită, conform legislației, în termen de un an de la data decesului. Dacă însă au trecut mai mult de doi ani, taxele vor crește și ele, dar asta nu înseamnă că dreptul de a dezbate moștenirea, la notar sau în instanță, în funcție de situație, încetează cumva! Pot să treacă și 100 de ani, acest drept nu se prescrie!".
Și-atunci, de ce e mai avantajos ca moștenirea să se dezbată în maximum doi ani de la deces? Dacă se depășește acest termen, potrivit reglementărilor notariale, în afara taxelor conform grilei, moștenitorii mai trebuie să plătească un impozit de 1% din valoarea bunurilor ce compun masa succesorală. Procent suplimentar pe care mulți îl asimilează unei indexări sau dobânzi anuale, a cărui valoare crește de la an la an. Ceea ce, potrivit juristului, este incorect, căci și dacă moștenirea se dezbate după un sfert de secol de la deces, ca în cazul de față, costurile suplimentare vor fi tot de 1% din valoarea totală a averii defunctului. Însă, este adevărat că valoarea taxelor este mai mare cu cât averea este mai con-sistentă. Iar dacă se ajunge în instanță, costurile pot crește și mai mult, iar chel-tuielile de judecată, atenție, se vor împărți între toți moștenitorii, însă nu în mod egal, ci în funcție de cotele moștenite de fiecare, situație care constituie un motiv în plus pentru amânarea dezbaterii succesiunii cu probleme.
În mod normal, dezbaterea moștenirii ar trebui demarată cât mai repede posibil după decesul celui care lasă în urmă o avere, bunuri care ar trebui să ajungă pe mâinile cuiva, chiar ale statului, dacă situația o impune. Ar fi chiar foarte bine dacă ar proceda toți așa, întrucât ar suporta costuri notariale mai mici și ar pune capăt perpetuării eventualelor neînțelegeri din familie - este recomandarea notarilor, care "se lovesc" de tot felul de situații. Au fost cazuri de case confortabile, care, în timp, au ajuns o ruină, tot din cauza divergențelor dintre moștenitori. Și, totuși, mai ales dacă masa succesorală este mai consistentă, când aud cât au de plătit, mulți bat în retragere, preferând să administreze, "la comun", averea părinților, rudelor etc. Iar anii trec și, dacă nu apar conflicte, există moștenitori care se complac în această situație chiar și un sfert de secol. Însă, până la urmă, lucrurile neclare tot la scandal conduc: "Tata a murit imediat după Revoluție, pe 26 decembrie 1989. În nebunia generală de atunci, când totul era un haos, nu ne-a mai stat gândul să dezbatem moștenirea, plus că mama trăia. Mama a murit în 2006, iar ca avere de la părinți, avem o casă cu etaj în Constanța, o casă la țară și 15 ha de teren agricol. Am fost la doi notari, care ne-au spus că, la averea asta, avem o căruță de bani de plătit ca taxe, plus indexarea, că au trecut atâția ani. Problema e că fratele mai mic s-a mutat în casa mamei și refuză să vină la notar. Așa au trecut 25 de ani de când a murit tata și cine știe câți o să mai treacă, dacă n-o să cădem la pace. În situația asta, mai avem noi dreptul să dezbatem moștenirea, mai ales că nu s-a plătit nici impozitul la case? Cineva ne-a spus că dacă o ținem în scandal, totul o să ajungă pe mâna statului!" – ne-a povestit o cititoare, care a ajuns la concluzia că orice problemă de familie nelămurită la timp duce la scandal și, implicit, la costuri suplimentare.
Timpul influențează taxele
După cum ne-a explicat notarul Elena Ionescu, având în vedere că nu toate persoanele cu drept de moștenire se grăbesc să dezbată moștenirea și nici nu se informează dacă această amânare atrage costuri suplimentare, după ani de zile, când află cât au de plătit, preferă să administreze, împreună, în continuare averea lăsată de părinți sau alte rude sau, și mai rău, să nu plătească impozitele către stat cu anii și, în cele din urmă, să piardă totul.
Pe de altă parte, din lipsa informațiilor, apar confuzii și în legătură cu ceea ce înseamnă, în realitate, termenul acordat de lege pentru a accepta sau a respinge moștenirea cuvenită, termen care nu are nicio legătură cu dezbaterea moștenirii, întrucât aceasta se poate face oricând, indiferent de numărul anilor care au trecut de la data decesului – ne-a explicat consilierul juridic Carmen Gigică: "De exemplu, dreptul de acceptare a moștenirii se exercită, conform legislației, în termen de un an de la data decesului. Dacă însă au trecut mai mult de doi ani, taxele vor crește și ele, dar asta nu înseamnă că dreptul de a dezbate moștenirea, la notar sau în instanță, în funcție de situație, încetează cumva! Pot să treacă și 100 de ani, acest drept nu se prescrie!".
Și-atunci, de ce e mai avantajos ca moștenirea să se dezbată în maximum doi ani de la deces? Dacă se depășește acest termen, potrivit reglementărilor notariale, în afara taxelor conform grilei, moștenitorii mai trebuie să plătească un impozit de 1% din valoarea bunurilor ce compun masa succesorală. Procent suplimentar pe care mulți îl asimilează unei indexări sau dobânzi anuale, a cărui valoare crește de la an la an. Ceea ce, potrivit juristului, este incorect, căci și dacă moștenirea se dezbate după un sfert de secol de la deces, ca în cazul de față, costurile suplimentare vor fi tot de 1% din valoarea totală a averii defunctului. Însă, este adevărat că valoarea taxelor este mai mare cu cât averea este mai con-sistentă. Iar dacă se ajunge în instanță, costurile pot crește și mai mult, iar chel-tuielile de judecată, atenție, se vor împărți între toți moștenitorii, însă nu în mod egal, ci în funcție de cotele moștenite de fiecare, situație care constituie un motiv în plus pentru amânarea dezbaterii succesiunii cu probleme.
Articole pe aceeași temă
Marţi, 15 Aprilie 2014
Marţi, 07 Mai 2013
Marţi, 29 Aprilie 2014
Luni, 24 Februarie 2014
Vineri, 24 Ianuarie 2014
Marţi, 11 Iunie 2013
Joi, 25 Aprilie 2013
Sâmbătă, 13 Aprilie 2013