"Guiță, că doar n-o să-ți cânte arii din opere porcii mei!"

Deși majoritatea râmătorilor se regăsesc în gospodăriile de la periferia orașelor, sunt și persoane care cresc măcar un porc în bătătură, chiar dacă de buricul târgului nu le desparte cine știe ce distanță.

"Problema e că părinții mei sunt în vârstă și au dorit să moară într-o casă pe pământ. Din cauza asta am făcut schimb de locuință, eu am cedat un apartament cu patru camere și am primit o casă bună, frumoasă, cu puțină curte, în Km 5, zonă cu amestec de case vechi și vile. Nu am avut probleme cu vecinii până când să înceapă criza. După nenorocirea cu criza asta, unul dintre vecini s-a gândit să-și cumpere un porc. Are ceva pământ la țară și dispune de mâncare pentru animal. Necazul e că distanța dintre casa mea și gardul vecin este de aproape patru metri. Vecinul și-a făcut cotețul porcilor – între timp a apărut și al doilea purcel) chiar lângă gard. Supărați sunt și alți vecini. La canicula de peste vară, mirosurile au ajuns și la ei!" – ne-a spus V. Aioanei, 48 ani.
Bărbatul ne-a mărturisit că nu ar fi ajuns cu reclamații la ziarul nostru dacă ar fi găsit înțelegerea necesară la vecinul său, pe care l-a rugat să mute cotețul pe latura opusă a proprietății sale, dar s-a lovit de refuzul lui sistematic. Și din cauza faptului că vecinul său este o persoană ocupată, lipsind zi-lumină de acasă, și din cauza distanței mici față de coteț, cititorul nostru este nevoit să suporte, împreună cu întreaga familie, zi de zi, mirosul insuportabil al dejecțiilor acumulate, guițatul porcilor (aproape tot timpul hămesiți de foame), avalanșa de șobolani, insecte, muște: "L-am rugat să le dea măcar mâncare pe săturate, să nu mai guițe atâta, însă răspunsul lui m-a făcut să dau fuga la ziar: «Guiță, că doar n-o să-ți cânte arii din opere porcii mei! Fac ce vreau în curtea mea, cine te-a pus să te muți lângă mine?»".
Întrucât pe cale amiabilă nu poate rezolva conflictul, bărbatul se întreabă de ce Direcția Sanitar-veterinară nu îi sancționează pe cei care cresc animale pentru sacrificat în orașe? "Eu am auzit că Legea protecției animalelor nu permite ca ele să fie crescute în orice condiții, că la mijloc ar fi amenzi grase pentru crescătorii incorecți".

"Creierul trebuie să fie primăria!"
Directorul Direcției Sanitar Veterinare, Gheorghe Dincă, a făcut precizarea că majoritatea celor aflați în situații de acest gen pornesc de la ideea preconcepută că instituția pe care o reprezintă este cea care trebuie să acționeze. În realitate, primăria are competența de a stabili unde se cresc animale și în ce condiții: "Am primit și noi multe reclamații pe această temă, dar nu avem cum să interzicem astfel de lucruri pentru că nu avem competență. Noi, ca și Direcția de Sănătate Publică, putem să dăm o mână de ajutor primăriei, astfel încât, în oraș, să nu mai fie crescut nici un fel de animal cu valoare zootehnică, decât cel mult în zonele cu adevărat periferice".
Referitor la legislația la care face referire cititorul nostru, directorul DSV ne-a explicat că aceasta se referă la exploatațiile organizate special pentru creșterea porcilor și a altor animale în scop comercial, iar în astfel de cazuri, instituția pe care o conduce are o serie de competențe, care includ și problema distanței.
În schimb, pentru a crește un animal pentru consumul propriu, numai primăria poate să decidă dacă acest lucru este permis sau nu în orașe. "Pe vremuri, exista decizia nr. 10 a Consiliului local, care prevedea că în oraș nu se cresc animale pentru consum. Dar de atunci, nu am idee să existe o decizie în acest sens. Omul să depună o reclamație la primărie.Creierul trebuie să fie primăria, care poate să convoace și celelalte instituții deconcentrate să ajute!" – a conchis directorul DSV.