Înfrângerea ispitelor

"Se spune că omul este supus ispitei și greșelii. Eu am fost, până acum, o nonconformistă (spre disperarea bunicii, căci mamă nu am), dar nu prea mi-a mers bine. Aș vrea să mă schimb, să fiu mai tare și să nu mă mai las dusă de val, însă nu prea reușesc. Am citit o dată această rubrică și mi s-a părut interesant să întreb cum pot fi depășite ceea ce preoții denumesc ispite?" – Minodora,

Ispitele pot fi biruite prin rugăciune făcută cu adâncă smerenie și evlavie. Rugați-vă ca să nu cădeți în ispită! (Luca, 22,41. 46).

Trebuie să stăruim în rugăciune pentru a întoarce pe frații noștri din drumul rătăcit ce l-au apucat și să le spunem că e o cale greșită. Dar trebuie să fim și atenți, să cerem binecuvântarea preotului pentru a citi rugăciuni speciale, căci credința nu constă în învățarea pe dinafară a anumitor citate.

E greu să nu fim ispitiți atât de tare încât să nu cădem în păcatul judecății, iar dacă judecăm, să avem curajul să spovedim acest păcat, dar nici să transformăm spovedania într-un jurnal săptămânal. Spovedania trebuie să fie dorința de a termina cu păcatul și de a pune început bun mântuirii. Într-o luptă, nu contează de câte ori ai căzut, contează să te ridici și să mergi mai departe.

Preot paroh Vasile Vasile, Biserica Cuvioasa Sfânta Parascheva, din Năvodari