Ținta perfecționistului: mereu mai bine, mereu mai mult, nici un eșec! (II)

Psihologii au ajuns la concluzia că, astăzi, aproape nici un domeniu nu este scutit de idealul de perfecțiune, ca și când el ar fi cartea de vizită a fericirii.

Perfecționistul - devorator de energie

Revenind la cazul relatat ieri, în cadrul aceleiași rubrici, psihologul Speranța Băcană îi recomandă "domnișoarei perfecționiste" să aibă în vedere că sunt mulți cei care suportă consecințele exagerărilor sale: părinții, iubitul, colegii, motiv pentru care ar trebui să scadă presiunea asupra lor.

De exemplu, ar putea încerca să fie mai puțin exigentă cu părinții, cu partenerul, să devină mai flexibilă cu colegii de serviciu și, de ce nu, să încerce chiar să plece de la birou mai devreme.

Deși nimeni nu-i cere o schimbare totală, totuși, dacă ar reduce măcar la un sfert exigențele legate de familie și colegii de serviciu, s-ar afla pe drumul cel bun.

Analiza dezavantajelor și avantajelor

Categoric, perfecționistul are o serie de atuuri asupra celor… imperfecți, cum ar fi: nu primește niciodată critici, se poate conta oricând și pentru orice pe el, îi place munca bine plătită, este mândru de propriile performanțe.

Exigențele perfecționistului atrag și o serie de dezavantaje: este în conflict permanent cu cei din jur, nu are mai deloc timp pentru el însuși, este întotdeauna încordat și nu suportă eșecul etc.

Dacă ar analiza mai bine aceste lucruri, perfecționistul ar conștientiza adevăratul cost al exigențelor sale exagerate.

Acceptarea concesiilor…

Pentru a ieși din propria capcană, perfecționiștilor li se recomandă să-și imagineze, fie și pentru câteva minute, că și ei sunt oameni supuși erorii și că ar putea lăsa garda jos, în sensul de a nu mai crede, la nesfârșit, că nu pot fi depășiți, că totul atârnă pe umerii lor, că numai pe ei se poate conta etc. Ar fi o posibilitate care-i va ajuta să fie mai raționali și să conștientizeze că, până la urmă, ideile lor nu sunt decât niște opinii personale, nu și realitatea nudă.

Perfecționismul excesiv este dăunător

Atâta vreme cât perfecționistul nu este dispus să vadă decât două opțiuni posibile: reușita ori eșecul, și nu dorește să discearnă asupra nuanțelor, perfecționismul spre care tinde se va dovedi foarte dăunător.

Dacă, în schimb, se va apleca asupra nuanțării termenilor, acest lucru îl va ajuta pe perfecționist să recunoască valoarea muncii, a competențelor, dar și plăcerea de a fi răspuns unei provocări, chiar și când aceasta se soldează cu un eșec.

"I-aș sugera mamei acelei tinere să aibă în vedere faptul că fiica sa trebuie ajutată să depășească logica "Totul sau nimic!", pentru că numai așa va reuși să guste și ea din cupa fericirii, va învăța să se relaxeze și să facă un lucru și din plăcere, nu neapărat pentru a obține cel mai bun rezultat, va reuși să devină mai binevoitoare cu cei din jur. Și, de ce nu, va accepta ideea că exigența excesivă nu este doar o constrângere personală, ci și un calvar pentru cei apropiați" – conchide psihologul.