Mărțișorul să ne aducă bucurie prin simbolul lui, nu prin valoare!

Cu ani în urmă, mărțișorul era doar un șnur cu două fire, unul alb și celălalt negru, care simbolizau binele și răul, ziua și noaptea, iarna și vara. Mai apoi negrul a devenit roșu, culoare pe care o păstrează încă. Chiar dacă societatea a evoluat foarte mult și unele tradiții nu se mai pot reîntoarce, Aneta A. (din Constanța, 36 ani) atrage atenția că nu există nici un argument pentru ca tradiționalul mărțișor să nu rămână același obiect simbolic.

Mâine este prima zi de primăvară și, prin tradiție, domnișoarele și doamnele primesc mărțișoare. Sunt femei care, la sfârșitul zilei, adună zeci de simboluri ale primăverii. De regulă, acestea sunt cadrele didactice și, în mod special, învățătoarele, căci la clasele mici, elevii sunt mult mai atenți cu… doamna.
Ideea că mărțișorul s-a transfor-mat dintr-un obiect simbolic, cu încărcătură magică, într-un "obiect de schimb social", a determinat-o pe cititoarea noastră să atragă atenția că nu este în regulă ca o tradiție care a rezistat milenii de-a rândul să se strice în ultimii ani.
"Și când spun asta, nu vorbesc doar așa, ca să mă aflu în treabă, ci având în vedere situații concrete, care ne dau multora dintre părinți mari bătăi de cap atunci când se apropie 1 Martie, ca să nu mai vorbesc despre 8 Martie. O să trec direct la subiect: am o fetiță, elevă la școala generală, care m-a avertizat de acum două săptămâni că ea nu mai merge la școală dacă nu îi cumpăr doamnei învățătoare un mărțișor din aur, așa cum va face colega ei de bancă. Am vrut să aflu de la ea care este motivul pentru care colega ei s-a gândit la așa ceva, și mi-a răspuns că, de fapt, mama ei a fost cu ideea. În schimb, fiică-mea, fără să stea pe gânduri, mi-a spus că-și dorește acest lucru pentru că vrea să ia numai note de "foarte bine" chiar și atunci când n-o să știe ca lumea temele. Niciodată nu s-a vorbit astfel în familia noastră, niciodată nu am încurajat obiceiul de a cumpăra bunăvoința cuiva, cu atât mai puțin a cadrelor didactice, prin cadouri prețioase și treaba asta m-a buimăcit".

Copiii, educați în respect pentru tradiție
Apoi, femeia ne-a povestit că i-au trebuit câteva zile ca să-i explice micuței care este semnificația tradițională a mărțișorului și, mai ales, că doamna doamna învățătoare se va bucura mai mult dacă o să-i ofere un mărțișor tradițional, decât o bijuterie scumpă din aur. După care au mers împreună în oraș, au analizat oferta foarte bogată de mărțișoare, "i-am explicat micuței mele ce semnificație au figurinele expuse pe tarabe și am lăsat-o pe ea să aleagă mărțișorul pentru doamna. Sunt încântată că nu a ales un mărțișor sofisticat, ci un ghiocel suav, pentru că ea știe demult că această floare este adevăratul vestitor al primăverii".
Dând filmul în urmă, cititoarea noastră retrăiește momentele în care, la ora de abilități, învățătoarea le arăta cum se confecționează mărțișoarele și, mai ales, că ele trebuiau musai oferite cu mult respect și dragoste. Chiar dacă acceptă că moda mărțișoarelor făcute de mâna elevilor a trecut, cu riscul de a fi catalogată "depășită de situație", continuă să creadă că nimic nu ar fi mai frumos decât să ne învățăm copiii că tradițiile trebuie respectate așa cum ni le-au transmis strămoșii.

Și comercianții se plâng de declinul afacerii
"Nu pot să spun că nu se respectă tradiția mărțișorului, dar oamenii nu se mai înghesuie să cumpere mărțișoare ieftine, cică se fac de râs. Acuma se poartă mărțișoarele din aur sau argint, iar coșarii, ghioceii și potcoavele mele au lipici la cei săraci. Fiică-mea chiar mi se plângea că s-a chinuit mult să strângă bani ca nepotu-meu să-i ducă învățătoarei un mărțișor mai ca lumea, nu de la tarabă, ca să nu râdă colegii de el. Am autorizație pentru tarabă, dar nu se mai merită să te ocupi de afacerea asta!" – ne-a spus Vasile Enăchioiu, care, deși nu prea mai știe cum să-și ademenească clienții, rămâne încrezător că, orice-ar fi, bucuria reînvierii naturii nu poate fi invocată decât printr-un mărțișor.