Pacienții - vânduți, în euro, de medicul de familie sau lăsați moștenire (II)
1036
În caz de pensionare, deces, imposibilitatea desfășurării activității înainte de pensionare (boală, handicap, interdicția de a exercita profesia, propria decizie) sau schimbarea domiciliului, legea dă dreptul medicilor de familie să-și vândă afacerea.
De regulă, unitățile sanitare cu profil de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, sunt reprezentate de spațiile în care se desfășoară activitatea cabinetului și a punctului de lucru, cu anexele și terenul aferent, aflate în proprietatea medicului sau a cabinetului său, ori doar în folosința medicului, în una dintre formele prevăzute de lege.
Scriam, în ziarul nostru de ieri, că Ordinul 1322 din 2006 al Ministerului Sănătății permite vânzarea nu doar a patrimoniului profesional al medicului de familie, ci și a pacienților (în bloc), către alt medic de familie, fără a-i obliga să-și informeze pacienții "vânduți".
Modalitățile de înstrăinare a activității
Potrivit acestui Ordin, semnat de fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, medicii de familie aflați în situația de a renunța la "patrimoniul de afectațiune profesională" o pot face în următoarele moduri:
l prin vânzare, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute în Legea nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății; l prin schimb, donație sau legat, în condițiile Codului civil (art. 800 și următoarele); l prin comodat, locațiune, uzufruct sau aportul la capitalul social.
Paradoxul este că pacienții înscriși pe lista unui medic de familie care-și vinde patrimoniul pot ajunge la medicul care cumpără afacerea fără ca măcar să aibă habar de acest lucru. Abia atunci când au probleme și ajung la cabinet află că… sănătatea lor a ajuns pe mâinile altcuiva, probabil și din cauză că ordinul nu cuprinde nici o reglementare care să-l oblige pe vânzător să-și informeze foștii pacienți de intențiile sale.
Cel puțin șase euro pe cap de asigurat!
Este adevărat că în cazul unor astfel de tranzacții, medicul cumpărător primește pe tavă listele cu pacienți, dar pentru asta trebuie să plătească gras. Suma vehiculată în anunțurile de mică publicitate, modalitate prin care, tot legal, medicii de familie încearcă să-și atragă cumpărătorii, ar fi de șase euro pe cap de pacient asigurat. Se poate face un calcul simplu pentru a se afla sumele la care se ajunge, având în vedere că, de regulă, medicii de familie au între 1.000 și 3.000 de asigurați înscriși pe liste.
Pacienții pot fi nu doar vânduți, ci și moșteniți
La articolul 17 al Ordinului 1322 scrie negru pe alb: În cazul decesului titularului cabinetului cu un singur medic, preluarea activității se face în următoarele condiții: a) dacă moștenitorii legali îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6, aceștia pot prelua activitatea cabinetului, iar dacă nu le îndeplinesc, atunci pot decide, cel puțin, angajarea unui medic de familie înlocuitor pentru o perioadă determinată. Termenul maxim pentru definitivarea preluării activității cabinetului de către un nou medic este de un an de la decesul fostului titular. Dacă în această perioadă situația nu se reglementează, autoritățile locale, în colaborare cu autoritățile de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înființarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular.
Dacă nu există moștenitori legali, autoritățile locale, în colaborare cu cele de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înființarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular. Pentru o perioadă de maximum un an, activitatea poate fi preluată de către un medic de familie înlocuitor.
v v v
Chiar dacă metoda ar fi legală, dumneavoastră, dragi cititori, considerați că este moral ca, odată cu înstrăinarea unui astfel de cabinet medical, pacienții să fie vânduți ca o marfă sau lăsați moștenire, fără știrea lor?
De regulă, unitățile sanitare cu profil de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, sunt reprezentate de spațiile în care se desfășoară activitatea cabinetului și a punctului de lucru, cu anexele și terenul aferent, aflate în proprietatea medicului sau a cabinetului său, ori doar în folosința medicului, în una dintre formele prevăzute de lege.
Scriam, în ziarul nostru de ieri, că Ordinul 1322 din 2006 al Ministerului Sănătății permite vânzarea nu doar a patrimoniului profesional al medicului de familie, ci și a pacienților (în bloc), către alt medic de familie, fără a-i obliga să-și informeze pacienții "vânduți".
Modalitățile de înstrăinare a activității
Potrivit acestui Ordin, semnat de fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, medicii de familie aflați în situația de a renunța la "patrimoniul de afectațiune profesională" o pot face în următoarele moduri:
l prin vânzare, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute în Legea nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății; l prin schimb, donație sau legat, în condițiile Codului civil (art. 800 și următoarele); l prin comodat, locațiune, uzufruct sau aportul la capitalul social.
Paradoxul este că pacienții înscriși pe lista unui medic de familie care-și vinde patrimoniul pot ajunge la medicul care cumpără afacerea fără ca măcar să aibă habar de acest lucru. Abia atunci când au probleme și ajung la cabinet află că… sănătatea lor a ajuns pe mâinile altcuiva, probabil și din cauză că ordinul nu cuprinde nici o reglementare care să-l oblige pe vânzător să-și informeze foștii pacienți de intențiile sale.
Cel puțin șase euro pe cap de asigurat!
Este adevărat că în cazul unor astfel de tranzacții, medicul cumpărător primește pe tavă listele cu pacienți, dar pentru asta trebuie să plătească gras. Suma vehiculată în anunțurile de mică publicitate, modalitate prin care, tot legal, medicii de familie încearcă să-și atragă cumpărătorii, ar fi de șase euro pe cap de pacient asigurat. Se poate face un calcul simplu pentru a se afla sumele la care se ajunge, având în vedere că, de regulă, medicii de familie au între 1.000 și 3.000 de asigurați înscriși pe liste.
Pacienții pot fi nu doar vânduți, ci și moșteniți
La articolul 17 al Ordinului 1322 scrie negru pe alb: În cazul decesului titularului cabinetului cu un singur medic, preluarea activității se face în următoarele condiții: a) dacă moștenitorii legali îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6, aceștia pot prelua activitatea cabinetului, iar dacă nu le îndeplinesc, atunci pot decide, cel puțin, angajarea unui medic de familie înlocuitor pentru o perioadă determinată. Termenul maxim pentru definitivarea preluării activității cabinetului de către un nou medic este de un an de la decesul fostului titular. Dacă în această perioadă situația nu se reglementează, autoritățile locale, în colaborare cu autoritățile de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înființarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular.
Dacă nu există moștenitori legali, autoritățile locale, în colaborare cu cele de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înființarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular. Pentru o perioadă de maximum un an, activitatea poate fi preluată de către un medic de familie înlocuitor.
v v v
Chiar dacă metoda ar fi legală, dumneavoastră, dragi cititori, considerați că este moral ca, odată cu înstrăinarea unui astfel de cabinet medical, pacienții să fie vânduți ca o marfă sau lăsați moștenire, fără știrea lor?
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!