Grădinița - mediul în care copiii își petrec o bună parte din timpul zilei, este cea care trebuie să-i ajute pe prichindei, înainte de toate, să se simtă bine. Pentru că numai într-un mediu cald, bine organizat, copilul se va adapta cu ușurință la activitățile instructiv-educative, va asimila diverse informații prin jocuri, lecturi și povestiri, poezii, simple convorbiri, plimbări, excursii etc. Chiar dacă dobândirea diverselor cunoștințe nu reprezintă un scop în sine la această vârstă, specialiștii susțin că evaluarea la vârsta preșcolară are un rol esențial în socializarea copilului, astfel încât acesta să pășească cu dreptul în noua lume ce-l așteaptă după "absolvirea" acestui ciclu educativ - cea de elev!
Din păcate, pentru că nu a reușit să-și înscrie copilul la o grădiniță, din cauza lipsei de locuri, Lory Avram, 31 ani, din Constanța a considerat că nu este nici o problemă dacă… sare peste acest ciclu. Abia în toamnă, când băiețelul ei a intrat în clasa întâi, și-a dat seama că a făcut o mare greșeală.
"Poate că dacă aș fi dat mai mult din coate, m-aș fi descurcat până la urmă, însă, având în vedere că am născut după foarte multe tratamente, mi-a fost cam frică să las un copil atât de mic într-o grupă amestecată cu tot felul de copii. Deși nu pot spune că băiatul meu este un geniu, ci un copil normal, am încercat s-o fac eu pe educatoarea, mi-am cumpărat tot felul de cărți, urmăream de la o vecină programul de la grădiniță, deci m-am ocupat de el ca lumea, am zis eu, mai ales că nu mai muncesc tocmai pentru a avea grijă ca lumea de el.
În toamna asta, copilul meu a început școala. Colegii lui de clasă, care se cunoșteau de la grădiniță, n-au probleme. În schimb, al meu, nu se acomodează de nici o culoare. În fiecare dimineață face scandal când trebuie să-l duc la școală, m-a și lovit cu un penar zilele trecute, iar când mă duc să-l iau de la școală îmi sare în brațe și plânge cu sughițuri. Învățătoarea mi-a spus că nu vrea să răspundă la nici o întrebare, deși a constatat că știe răspunsurile. Stă izolat de ceilalți copii, iar când prinde pe câte unul într-un loc mai ferit îl lovește. Nici cu copiii de pe stradă nu este dispus să se joace. În schimb, mă preferă pe mine ca parteneră de joacă. Sigur am nevoie de sfatul psihologului, să văd ce-ar fi de făcut. Vă mulțumesc pentru înțelegere".
Psihologul Speranța Băcana este tranșantă: limitarea accesului copilului la educație școlară poate avea repercusiuni dintre cele mai nedorite, precum disfuncții somatice, comportament agresiv, depresie, impulsivitate, violență, incapacitate de respectare a normelor sociale.
Soluția cea mai bună: comunicarea!
Întrucât știe care sunt motivele pentru care elevul său are un astfel de comportament, psihologul recomandă învățătoarei copilului să pună la bătaie toate metodele didactice posibile pentru a și-l face prieten. La fel de necesară va fi și o discuție deschisă a învățătoarei cu toți elevii clasei, pentru a fi mai atenți cu el și a-l ajuta să-și recapete încrederea în sine. Atâta vreme cât învățătoarea își va face așa cum trebuie lecțiile de comunicare și va interveni ca un profesionist adevărat, elevul său are toate șansele să depășească urmările faptului că… a sărit peste grădiniță. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, o consiliere psihologică ar putea atenua efectele delicatei situații.