Acesta a fost... testamentul lăsat de fostul soț, care, de pe patul de moarte, și-a somat moștenitorii de drept s-o evacueze din casă pe soția "infidelă la cinci minute" după ce-și va da sufletul.
Se știe cât de neplăcute sunt certurile de natură succesorală (de multe ori degenerând în violențe), apărute între moș-tenitorii care, ignorând legea, se încăpățânează să creadă că lor și numai lor li se cuvine un bun al defunctului. Din păcate, multă lume se lovește de asemenea conflicte în momente cu adevărat delicate.
"Eu am trăit cu soțul meu, cu care am fost căsătorită legal, cu acte, 13 ani. Ne-am înțeles bine până înainte să moară - acum două luni de zile - și n-am avut probleme mari nici cu frații lui. Soțul meu a avut o boală urâtă și lungă și l-am îngrijit ca pe un copil. Scandalul care a apărut cu câteva luni înainte să-și dea sufletul cred eu că a fost pus la cale de sora lui cea mică, o persoană foarte lacomă, care nu suportă să-mi rămână mie casa, e adevărat, făcută de frate-su înainte să se însoare cu mine. Ca să-i reușească planul, i-a băgat în cap că eu m-aș fi încurcat cu un alt bărbat. Supărat și apăsat de boală, țintuit la pat, soțul meu chiar a crezut-o. Cu toate că eu aveam grijă de el la fel ca înainte, el nu mai vorbea cu mine, îmi spunea vorbe urâte, dar ce puteam să-i fac, la cât era de neputincios? Ceea ce m-a durut foarte mult au fost vorbele pe care le-a spus fraților lui în fața mea, chiar de pe patul de moarte, pe care n-o să le uit uit niciodată: «Să nu-i dați niciun pai din averea mea!». Nici nu l-am în-mormântat bine și frații lui m-au amenințat că îmi scot bagajele la ușă dacă nu plec de bunăvoie din casă. Mai mult, mi-au cerut chirie până când mă mut în altă parte. Eu nu am unde să merg și i-am amenințat că o să-mi dau foc dacă nu mă lasă în pace. Aș vrea să știu, totuși, dacă legile astea chiar nu-mi dau nici un drept după atâția ani în care am văzut de soțul meu bolnav? Vă mulțumesc din suflet pentru înțelegere și vreau să vă spun că ei deja au fost la notar pentru moștenire!" - Ana, 53 ani, din Constanța.
Dreptul temporar
de abitație
Pentru a evita situații de acest gen, consilierul juridic Carmen Gigică ne-a explicat că legea îi recunoaște soțului supraviețuitor, din momentul deschiderii moștenirii, un drept de a folosi casa în care a locuit (proprietatea soțului decedat), dacă aceasta face parte din moștenire și dacă soțul supraviețuitor nu are o locuință proprie.
Trebuie să știți însă că acesta este un drept temporar, care durează cel puțin un an de la data deschiderii succesiunii sau până la recăsă-torirea soțului supraviețuitor. De asemenea, comoștenitorii pot cere restrângerea dreptului dumnea-voastră de abitație (locuit), în cazul în care locuința nu vă este ne-cesară în întregime.
Este bine să mai știți că aveți acest drept cu titlu gratuit și că nu sunteți obligată de lege să plătiți chirie moștenitorului care va dobândi, după dezbaterea succe-siunii, proprietatea casei.