Se poate renunța "pe vorbe" la moștenire?

1315
Se poate renunța

Articole de la același autor

Persoanele cu drept de moștenire care își informează verbal rudele că n-au nicio pretenție la bunurile defunctului nu-și pierd drepturile la avere, chiar și după dezbaterea succesiunii la notar. Totul, din cauză că vorbele nu au nicio valoare juridică, renunțarea producându-și efectele numai dacă s-a făcut printr-o declarație notarială.


Situații de renunțare la moștenire sunt destul de multe, cum la fel de multe sunt și încercările "de a le rezolva", ulterior, pe calea instanței. Ceea ce notarul Ioana Alexandru a observat de-a lungul carierei sale este că și partea care s-a hotărât să renunțe, și partea câștigătoare încearcă să tragă turta pe spuza lor: "Am avut un caz în care cel care a renunțat verbal mi-a spus că a fă-cut-o la beție, dar că i se pare impardonabil ca fratele lui să nu-l mai invite la dezbaterea moștenirii pe motiv că își exprimase deja intenția de renunțare, iar apoi să declare în fața notarului că este singurul moștenitor. Or, astfel de situații așa rămân dacă cel care susține că l-a luat gura pe dinainte nu merge mai departe cu pretențiile, în sensul de a-și da în judecată ruda care a primit și partea cuvenită lui din masa succesorală. Aleg alte soluții, să nu-și vorbească, să se certe continuu, se strică niște relații de familie în mod gratuit, aș spune eu. Am avut și cazuri în care au existat moștenitori care habar n-au avut că s-a dezbătut moștenirea. Alții au mers în instanță, alții au renunțat din lehamite față de un proces, tot felul de percepții". 

"Frate, frate, dar moștenirea-i moștenire!"

"Eu am renunțat la moștenire, i-am spus și fratelui, și mamei, că n-am pretenție la nimic după moartea tatei, să meargă la notar să rezolve succesiunea că nu mă interesează subiectul. Mi s-a părut normal ca fratele să ia și partea mea, pentru că a locuit cu părinții și s-a îngrijit de ei, și în prezent are grijă de mama. N-am semnat nicio hârtie, nici măcar de mână pentru asta, habar n-am ce-au declarat ei la notar. Ce m-a deranjat e că nu mi-au spus că tata avea 45.000 lei în bancă, spun că și ei au descoperit contractul târziu. Am și eu copii la școală și nu mi-ar strica niște bani. Le-am spus să-mi dea și mie ceva de bunăvoie, dar ei o țin una și bună că dacă am renunțat la moștenire, nu mai am dreptul la nimic, plus că sunt bani mai puțini decât cred eu. Tot ei s-au supărat pe mine, nici mama nu-mi vorbește" (Nela Criba).

Renunțarea verbală, fără valoare juridică

Din cele relatate de dumnea-voastră, doamnă Criba, nu încape nicio îndoială că ați renunțat la moștenire... pe vorbe. Practic, după cum ne-a explicat consilierul juridic Carmen Gigică, exprimân-du-vă, fie și verbal, refuzul de a participa la împărțirea bunurilor defunctului, le-ați dat posibilitatea mamei și fratelui dumneavoastră să vă excludă de la moștenire, căci este evident că nu i-au spus notarului de existența altui moște-nitor, ceea ce contravine legii și pot răspunde pentru asta. Dacă i-ar fi spus, cu siguranță notarul v-ar fi chemat să formulați în fața lui o declarație scrisă de renunțare. Așa stând lucrurile, categoric, legea vă avantajează, căci vorbele nu țin locul unei renunțări în sens juridic. Totul, din cauză că o declarație de renunțare la moștenire, ca să fie valabilă, se dă în fața notarului public, apoi trebuie înscrisă într-un registru special de renunțări de la biroul notarial desemnat de Colegiul director al Camerelor no-tarilor publici pentru circumscripția teritorială a judecătoriei unde s-a aflat ultimul domiciliu al celui pe care îl moșteniți. Legea și evidențele sunt foarte clare.

Rămâneți moștenitor

Pe de altă parte, doamnă Criba, dacă ați fi semnat o declarație notarială expresă de renunțare și, între timp, ați fi aflat că decedatul avea un cont în bancă, un teren sau cine știe ce alte bunuri, nu ați mai fi avut niciun drept la moștenire. Având în vedere că situația este delicată, că mama și fratele dumneavoastră ar putea fi trași la răspundere în fața legii pentru declarațiile false date în fața notarului, ar fi bine să căutați o soluție de compromis în sânul familiei, pentru a nu complica și mai mult lucrurile. Mai ales că pretențiile dumneavoastră se reduc la împărțirea contului bancar și nu a celor-lalte bunuri pentru care deja s-a dezbătut succesiunea la notar. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Joi, 17 Mai 2012
Stire din Cetățenești : Retrocedare cu cântec
Vineri, 20 Aprilie 2012
Stire din Cetățenești : Au dreptul nepoții la moștenire?
Pagina a fost generata in 1.9177 secunde