Specialiștii avertizează: "Muntele se manâncă cu lingurița, nu cu polonicul!"

Cunoscătorii în materie de drumeții montane susțin că nu este bine să vă avântați direct spre cele mai înalte vârfuri sau spre cele mai dificile trasee, pentru că ele vor fi acolo și în anii care urmează.

Cei mai mulți începători se îndepărtează de munte pentru că se avântă pe trasee cărora nu le fac față și evită ulterior să mai revină considerând turele montane un chin inutil. Totul, pentru că nu erau pregătiți - fizic și psihic - pentru traseul pe care l-au abordat.

l Învățați, în primul rând, să respirați! Dacă ați ajuns să expirați pe gură (să gâfâiți, mai precis), aproape sigur aveți un ritm prea susținut (sau bagajul prea greu - o altă problemă a începătorilor).

l Încercați să mergeți lejer, astfel încât să nu vă sară inima din piept. Nu vă avântați alergând în pantă - nu veți reuși decât să vă opriți la jumătatea ei și nimic nu este mai rău decât să trebuiască să porniți, după un repaus, în urcare susținută. Încercați, pe cât posibil, să mergeți în așa fel încât să vă opriți la capătul pantei și abia acolo să faceți o pauză, astfel încât până la următoarea pantă importantă să vă readaptați la efort.

l Foarte important este și modul în care faceți pauze. Pare a fi ridicol la prima vedere, dar este o problemă cât se poate de serioasă. Pauzele prea lungi vă scot din ritm și vă obosesc, în timp, mai mult decât pauzele ceva mai scurte și relativ rare.

l Este bine să vă alegeți cu mare grijă locul în care faceți pauza, având tot timpul în vedere să nu trebuiască să plecați direct pe o pantă cu înclinație mare. Încercați să nu consumați alimente pe traseu, dar puteți să păcăliți stomacul cu un biscuite.