"Telemunca", introdusă și în legislația noastră?

"Dacă tot se spune că suntem cetățeni europeni și avem în toată Uniunea aceleași drepturi, de ce în România nu este permis să lucrezi de acasă, pe propriul computer, dacă serviciul e de așa natură și permite asta? Eu am auzit că se intenționează și la noi să se schimbe legea". (Mihaela Dincă).

v v v

În momentul de față, chiar și în condițiile în care, spre deosebire de celelalte țări din UE, Codul Muncii din România nu reglementează în niciun fel conceptele de "telemuncă" și "telesalariați", un studiu recent al al HR Club, citat de Realitatea.net, arată că 27% din firmele românești le dau voie angajaților să muncească de la domiciliu. Același studiu arată că majoritatea angajatorilor români care folosesc "telemunca" (66%) nu acordă această libertate unui procent mai mare de 30% dintre salariați.

Acest tip de muncă este favorizat de dezvoltarea accelerată a tehnologiilor IT, tehnicile actuale permițând angajaților să muncească de la distanță, iar angajatorilor le oferă o bună ocazie de a reduce din cheltuielile cu in-frastructura și chiria.

BNS ia atitudine

Potrivit unei recente "Propuneri de modifi-care a legislatiei muncii din România", al cărei autor este Blocul Național Sindical, nevoia flexibilizării relațiilor de muncă și dezvoltarea accelerată a tehnologiei informațiilor impun astfel de reglementări și în țara noastră. Dacă politicienii noștri își vor face timp să legifereze acest proiect, contractele individuale de muncă ar conține, obligatoriu, o serie de elemente ce țin de specificitatea prestării activității prin telemuncă, precum: locul din care telesalariatul muncește; programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului; obligația angajatorului de a asigura telesalariatului condițiile tehnice necesare prestării muncii, precum și alte facilități utile bunei desfășurări a activității; lista echipamentelor puse la dispoziția telesalariatului de către angajator. Potrivit proiectului BNS, refuzul salariatului de a munci în aceste condiții nu poate constitui motiv de sancționare disciplinară a acestuia.