Magistrați cu "tinichea" de coadă
Am scris, de-a lungul anilor, atât eu, cât și colegi de-ai mei, despre anchete care au pornit de la nimic, dar care au fost transformate, chiar cu aportul mass-media, în adevărate scandaluri, de multe ori naționale.
Oameni cu funcții de conducere au fost făcuți una cu pământul, arătați cu degetul, afișați în toate ziarele și pe ecranele tuturor posturilor de televiziune. Erau blamați, considerați, la un moment dat, cei mai periculoși infractori. Cu cătușele la mâini, erau transportați de la poliție la parchet, iar apoi la instanțele de judecată, "vânați" de camerele de luat vederi.
Românul, proaspăt consumator al poveștilor cu angajați corupți ai statului, lua de bune toate informațiile date mass-media de către anchetatori. Trebuie să recunoaștem că nici ziariștii nu ajunseseră la o maturitate și un discernământ privind "vânzarea" subiectelor din surse care aveau un scop precis și o destinație clară.
Iată că, peste ani, când apele s-au mai liniștit, lumea a uitat de scandalurile care țineau primele pagini din ziare. Cei care nu au putut uita calvarul prin care au trecut, anchetați cu zilele și nopțile, "cazați" în aresturile de poliție, iar apoi ținuți, alături de infractori comuni, în penitenciare, inculpații de atunci, mulți dintre ei achitați, după ani de procese, "definitiv și irevocabil", au avut curajul să se întoarcă împotriva Statului Român.
Ei au cerut despăgubiri de miliarde de lei, instanțele le-au acordat de ordinul sutelor de mii, în cele mai multe cazuri. Cei care nu și-au găsit dreptatea în România au mers la CEDO, iar acolo Statul Român a băgat iarăși adânc mâna în buzunarele românilor și a plătit daunele impuse de mai marii Europei.
La Constanța sunt deja pe rol o serie de procese de acest gen, pe care ziarul "Cuget Liber" le-a relatat pe larg. Unul dintre ele, cel mai recent, este al lui Cuza Prodan, fostul șef al Brigăzii de Supraveghere și Control Vamal Constanța, trimis în judecată de procurorul Nicoleta Bulgaru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, arestat pentru o perioadă de două luni, iar, apoi, achitat de instanțele de judecată. El trebuie să primească 65.000 euro daune morale.
Nu este singura "bubă" a procurorului Bulgaru. Ea este cea care a anchetat și dosarul "Ness-Cafe", iarăși o poveste care a făcut "deliciul" presei la vremea respectivă, în care a fost vehiculat, la un moment dat, și numele fiului președintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu.
În acest dosar, au fost arestate, vreme de mai multe luni, patru inculpați. Ulterior, s-a dovedit că tocmai ei nu au avut vreo treabă cu "marea" contrabandă cu cafea, despre care Nicoleta Bulgaru vorbea în rechizitoriu. Chiar cei patru au fost printre primii care au fost achitați de magistrați, la toate instanțele posibile.
Ei bine, după 4 - 5 ani de procese, de plimbări lunare pe la instanțele de judecată, foștii inculpați urmează să dea în judecată Statul Român tocmai pentru a cere daune materiale și morale.
Este vorba de bani pe care îi vom plăti tot din propriile buzunare. De ce? Pentru că Ministerul Finanțelor nu "îndrăznește" să îi deranjeze pe anchetatorii din cauza cărora s-a ajuns la asemenea prejudicii. Doar așa ar fi responsabilizați, știind că vor plăti cu vârf și îndesat pentru o decizie strâmbă pe care o dau. Până când nu se va întâmpla asta, procurorul sau judecătorul prost pregătit ori corupt va avea mereu în magistratură un loc cald, bine plătit, un statut aparte și poate dormi și greși liniștit, cu gândul la o pensie la care mulți români nici nu visează.
Dacă statul nu se îndură să îi pună să plătească, ne este greu să înțelegem de ce mai marii Justiției nu îi marginalizează, nu îi fac să plătească, măcar profesional, pe magistrații care trag sistemul în jos? Dar dimpotrivă. Constatăm că tocmai acești procurori sau judecători nu pățesc nimic, ci chiar avansează sau sunt transferați la alte parchete sau instanțe, unde le merge de zeci de ori mai bine.
Consiliul Superior al Magistraturii, credem noi, ar trebui să țină cont de "achitările" fiecărui procuror, de nelegalitățile dispuse de fiecare judecător în parte, iar acestea să stea ca o dovadă a bunei sau a proastei pregătiri a fiecăruia la "dosarul" privind cariera.
Dovadă că nici pe departe nu se întâmplă astfel, este și exemplul șefului DNA Constanța, procuror Ioana Țene, care, deși are "la activ" mai multe achitări, a fost numită șef pe anticorupție la Constanța. Iar exemplele ar putea continua.
Am scris, de-a lungul anilor, atât eu, cât și colegi de-ai mei, despre anchete care au pornit de la nimic, dar care au fost transformate, chiar cu aportul mass-media, în adevărate scandaluri, de multe ori naționale.
Oameni cu funcții de conducere au fost făcuți una cu pământul, arătați cu degetul, afișați în toate ziarele și pe ecranele tuturor posturilor de televiziune. Erau blamați, considerați, la un moment dat, cei mai periculoși infractori. Cu cătușele la mâini, erau transportați de la poliție la parchet, iar apoi la instanțele de judecată, "vânați" de camerele de luat vederi.
Românul, proaspăt consumator al poveștilor cu angajați corupți ai statului, lua de bune toate informațiile date mass-media de către anchetatori. Trebuie să recunoaștem că nici ziariștii nu ajunseseră la o maturitate și un discernământ privind "vânzarea" subiectelor din surse care aveau un scop precis și o destinație clară.
Iată că, peste ani, când apele s-au mai liniștit, lumea a uitat de scandalurile care țineau primele pagini din ziare. Cei care nu au putut uita calvarul prin care au trecut, anchetați cu zilele și nopțile, "cazați" în aresturile de poliție, iar apoi ținuți, alături de infractori comuni, în penitenciare, inculpații de atunci, mulți dintre ei achitați, după ani de procese, "definitiv și irevocabil", au avut curajul să se întoarcă împotriva Statului Român.
Ei au cerut despăgubiri de miliarde de lei, instanțele le-au acordat de ordinul sutelor de mii, în cele mai multe cazuri. Cei care nu și-au găsit dreptatea în România au mers la CEDO, iar acolo Statul Român a băgat iarăși adânc mâna în buzunarele românilor și a plătit daunele impuse de mai marii Europei.
La Constanța sunt deja pe rol o serie de procese de acest gen, pe care ziarul "Cuget Liber" le-a relatat pe larg. Unul dintre ele, cel mai recent, este al lui Cuza Prodan, fostul șef al Brigăzii de Supraveghere și Control Vamal Constanța, trimis în judecată de procurorul Nicoleta Bulgaru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, arestat pentru o perioadă de două luni, iar, apoi, achitat de instanțele de judecată. El trebuie să primească 65.000 euro daune morale.
Nu este singura "bubă" a procurorului Bulgaru. Ea este cea care a anchetat și dosarul "Ness-Cafe", iarăși o poveste care a făcut "deliciul" presei la vremea respectivă, în care a fost vehiculat, la un moment dat, și numele fiului președintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu.
În acest dosar, au fost arestate, vreme de mai multe luni, patru inculpați. Ulterior, s-a dovedit că tocmai ei nu au avut vreo treabă cu "marea" contrabandă cu cafea, despre care Nicoleta Bulgaru vorbea în rechizitoriu. Chiar cei patru au fost printre primii care au fost achitați de magistrați, la toate instanțele posibile.
Ei bine, după 4 - 5 ani de procese, de plimbări lunare pe la instanțele de judecată, foștii inculpați urmează să dea în judecată Statul Român tocmai pentru a cere daune materiale și morale.
Este vorba de bani pe care îi vom plăti tot din propriile buzunare. De ce? Pentru că Ministerul Finanțelor nu "îndrăznește" să îi deranjeze pe anchetatorii din cauza cărora s-a ajuns la asemenea prejudicii. Doar așa ar fi responsabilizați, știind că vor plăti cu vârf și îndesat pentru o decizie strâmbă pe care o dau. Până când nu se va întâmpla asta, procurorul sau judecătorul prost pregătit ori corupt va avea mereu în magistratură un loc cald, bine plătit, un statut aparte și poate dormi și greși liniștit, cu gândul la o pensie la care mulți români nici nu visează.
Dacă statul nu se îndură să îi pună să plătească, ne este greu să înțelegem de ce mai marii Justiției nu îi marginalizează, nu îi fac să plătească, măcar profesional, pe magistrații care trag sistemul în jos? Dar dimpotrivă. Constatăm că tocmai acești procurori sau judecători nu pățesc nimic, ci chiar avansează sau sunt transferați la alte parchete sau instanțe, unde le merge de zeci de ori mai bine.
Consiliul Superior al Magistraturii, credem noi, ar trebui să țină cont de "achitările" fiecărui procuror, de nelegalitățile dispuse de fiecare judecător în parte, iar acestea să stea ca o dovadă a bunei sau a proastei pregătiri a fiecăruia la "dosarul" privind cariera.
Dovadă că nici pe departe nu se întâmplă astfel, este și exemplul șefului DNA Constanța, procuror Ioana Țene, care, deși are "la activ" mai multe achitări, a fost numită șef pe anticorupție la Constanța. Iar exemplele ar putea continua.
Oameni cu funcții de conducere au fost făcuți una cu pământul, arătați cu degetul, afișați în toate ziarele și pe ecranele tuturor posturilor de televiziune. Erau blamați, considerați, la un moment dat, cei mai periculoși infractori. Cu cătușele la mâini, erau transportați de la poliție la parchet, iar apoi la instanțele de judecată, "vânați" de camerele de luat vederi.
Românul, proaspăt consumator al poveștilor cu angajați corupți ai statului, lua de bune toate informațiile date mass-media de către anchetatori. Trebuie să recunoaștem că nici ziariștii nu ajunseseră la o maturitate și un discernământ privind "vânzarea" subiectelor din surse care aveau un scop precis și o destinație clară.
Iată că, peste ani, când apele s-au mai liniștit, lumea a uitat de scandalurile care țineau primele pagini din ziare. Cei care nu au putut uita calvarul prin care au trecut, anchetați cu zilele și nopțile, "cazați" în aresturile de poliție, iar apoi ținuți, alături de infractori comuni, în penitenciare, inculpații de atunci, mulți dintre ei achitați, după ani de procese, "definitiv și irevocabil", au avut curajul să se întoarcă împotriva Statului Român.
Ei au cerut despăgubiri de miliarde de lei, instanțele le-au acordat de ordinul sutelor de mii, în cele mai multe cazuri. Cei care nu și-au găsit dreptatea în România au mers la CEDO, iar acolo Statul Român a băgat iarăși adânc mâna în buzunarele românilor și a plătit daunele impuse de mai marii Europei.
La Constanța sunt deja pe rol o serie de procese de acest gen, pe care ziarul "Cuget Liber" le-a relatat pe larg. Unul dintre ele, cel mai recent, este al lui Cuza Prodan, fostul șef al Brigăzii de Supraveghere și Control Vamal Constanța, trimis în judecată de procurorul Nicoleta Bulgaru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, arestat pentru o perioadă de două luni, iar, apoi, achitat de instanțele de judecată. El trebuie să primească 65.000 euro daune morale.
Nu este singura "bubă" a procurorului Bulgaru. Ea este cea care a anchetat și dosarul "Ness-Cafe", iarăși o poveste care a făcut "deliciul" presei la vremea respectivă, în care a fost vehiculat, la un moment dat, și numele fiului președintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu.
În acest dosar, au fost arestate, vreme de mai multe luni, patru inculpați. Ulterior, s-a dovedit că tocmai ei nu au avut vreo treabă cu "marea" contrabandă cu cafea, despre care Nicoleta Bulgaru vorbea în rechizitoriu. Chiar cei patru au fost printre primii care au fost achitați de magistrați, la toate instanțele posibile.
Ei bine, după 4 - 5 ani de procese, de plimbări lunare pe la instanțele de judecată, foștii inculpați urmează să dea în judecată Statul Român tocmai pentru a cere daune materiale și morale.
Este vorba de bani pe care îi vom plăti tot din propriile buzunare. De ce? Pentru că Ministerul Finanțelor nu "îndrăznește" să îi deranjeze pe anchetatorii din cauza cărora s-a ajuns la asemenea prejudicii. Doar așa ar fi responsabilizați, știind că vor plăti cu vârf și îndesat pentru o decizie strâmbă pe care o dau. Până când nu se va întâmpla asta, procurorul sau judecătorul prost pregătit ori corupt va avea mereu în magistratură un loc cald, bine plătit, un statut aparte și poate dormi și greși liniștit, cu gândul la o pensie la care mulți români nici nu visează.
Dacă statul nu se îndură să îi pună să plătească, ne este greu să înțelegem de ce mai marii Justiției nu îi marginalizează, nu îi fac să plătească, măcar profesional, pe magistrații care trag sistemul în jos? Dar dimpotrivă. Constatăm că tocmai acești procurori sau judecători nu pățesc nimic, ci chiar avansează sau sunt transferați la alte parchete sau instanțe, unde le merge de zeci de ori mai bine.
Consiliul Superior al Magistraturii, credem noi, ar trebui să țină cont de "achitările" fiecărui procuror, de nelegalitățile dispuse de fiecare judecător în parte, iar acestea să stea ca o dovadă a bunei sau a proastei pregătiri a fiecăruia la "dosarul" privind cariera.
Dovadă că nici pe departe nu se întâmplă astfel, este și exemplul șefului DNA Constanța, procuror Ioana Țene, care, deși are "la activ" mai multe achitări, a fost numită șef pe anticorupție la Constanța. Iar exemplele ar putea continua.
Am scris, de-a lungul anilor, atât eu, cât și colegi de-ai mei, despre anchete care au pornit de la nimic, dar care au fost transformate, chiar cu aportul mass-media, în adevărate scandaluri, de multe ori naționale.
Oameni cu funcții de conducere au fost făcuți una cu pământul, arătați cu degetul, afișați în toate ziarele și pe ecranele tuturor posturilor de televiziune. Erau blamați, considerați, la un moment dat, cei mai periculoși infractori. Cu cătușele la mâini, erau transportați de la poliție la parchet, iar apoi la instanțele de judecată, "vânați" de camerele de luat vederi.
Românul, proaspăt consumator al poveștilor cu angajați corupți ai statului, lua de bune toate informațiile date mass-media de către anchetatori. Trebuie să recunoaștem că nici ziariștii nu ajunseseră la o maturitate și un discernământ privind "vânzarea" subiectelor din surse care aveau un scop precis și o destinație clară.
Iată că, peste ani, când apele s-au mai liniștit, lumea a uitat de scandalurile care țineau primele pagini din ziare. Cei care nu au putut uita calvarul prin care au trecut, anchetați cu zilele și nopțile, "cazați" în aresturile de poliție, iar apoi ținuți, alături de infractori comuni, în penitenciare, inculpații de atunci, mulți dintre ei achitați, după ani de procese, "definitiv și irevocabil", au avut curajul să se întoarcă împotriva Statului Român.
Ei au cerut despăgubiri de miliarde de lei, instanțele le-au acordat de ordinul sutelor de mii, în cele mai multe cazuri. Cei care nu și-au găsit dreptatea în România au mers la CEDO, iar acolo Statul Român a băgat iarăși adânc mâna în buzunarele românilor și a plătit daunele impuse de mai marii Europei.
La Constanța sunt deja pe rol o serie de procese de acest gen, pe care ziarul "Cuget Liber" le-a relatat pe larg. Unul dintre ele, cel mai recent, este al lui Cuza Prodan, fostul șef al Brigăzii de Supraveghere și Control Vamal Constanța, trimis în judecată de procurorul Nicoleta Bulgaru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, arestat pentru o perioadă de două luni, iar, apoi, achitat de instanțele de judecată. El trebuie să primească 65.000 euro daune morale.
Nu este singura "bubă" a procurorului Bulgaru. Ea este cea care a anchetat și dosarul "Ness-Cafe", iarăși o poveste care a făcut "deliciul" presei la vremea respectivă, în care a fost vehiculat, la un moment dat, și numele fiului președintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu.
În acest dosar, au fost arestate, vreme de mai multe luni, patru inculpați. Ulterior, s-a dovedit că tocmai ei nu au avut vreo treabă cu "marea" contrabandă cu cafea, despre care Nicoleta Bulgaru vorbea în rechizitoriu. Chiar cei patru au fost printre primii care au fost achitați de magistrați, la toate instanțele posibile.
Ei bine, după 4 - 5 ani de procese, de plimbări lunare pe la instanțele de judecată, foștii inculpați urmează să dea în judecată Statul Român tocmai pentru a cere daune materiale și morale.
Este vorba de bani pe care îi vom plăti tot din propriile buzunare. De ce? Pentru că Ministerul Finanțelor nu "îndrăznește" să îi deranjeze pe anchetatorii din cauza cărora s-a ajuns la asemenea prejudicii. Doar așa ar fi responsabilizați, știind că vor plăti cu vârf și îndesat pentru o decizie strâmbă pe care o dau. Până când nu se va întâmpla asta, procurorul sau judecătorul prost pregătit ori corupt va avea mereu în magistratură un loc cald, bine plătit, un statut aparte și poate dormi și greși liniștit, cu gândul la o pensie la care mulți români nici nu visează.
Dacă statul nu se îndură să îi pună să plătească, ne este greu să înțelegem de ce mai marii Justiției nu îi marginalizează, nu îi fac să plătească, măcar profesional, pe magistrații care trag sistemul în jos? Dar dimpotrivă. Constatăm că tocmai acești procurori sau judecători nu pățesc nimic, ci chiar avansează sau sunt transferați la alte parchete sau instanțe, unde le merge de zeci de ori mai bine.
Consiliul Superior al Magistraturii, credem noi, ar trebui să țină cont de "achitările" fiecărui procuror, de nelegalitățile dispuse de fiecare judecător în parte, iar acestea să stea ca o dovadă a bunei sau a proastei pregătiri a fiecăruia la "dosarul" privind cariera.
Dovadă că nici pe departe nu se întâmplă astfel, este și exemplul șefului DNA Constanța, procuror Ioana Țene, care, deși are "la activ" mai multe achitări, a fost numită șef pe anticorupție la Constanța. Iar exemplele ar putea continua.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!