Măriri de salarii post-mortem

Asistând, zilnic, aproape cu o ritmicitate diabolică, la bătaia de joc cu care sunt tratați profesorii de când Guvernul Boc adoptă măsuri de criză, adică fix de la numirea sa, mă întreb care va fi scânteia care va aprinde "fitilul" unei bombe sociale.

Nu sunt nici pe departe o instigatoare, dar, totuși, ceea ce se întâmplă cu cadrele didactice din România, zilele acestea, i-ar îndreptăți să acționeze într-un fel. Este cel puțin inadmisibil, dacă nu strigător la cer, să le promiți măriri de salarii fantasmagorice, să dai legea care statuează… vorbele, iar acum să-i pui să aleagă între înghețarea salariilor și disponibilizarea a 4,8% din personal. Adică, mai pe românește, să-i subjugi la un efort și mai mare cu aceeași bani, nici măcar în speranța că vreodată le va mai fi bine. Toate prețurile cresc, viața devine tot mai mult un lux, iar ei trebuie să se mulțumească cu salarii de mizerie.

Și-atunci de ce s-ar mai face atâta vâlvă că se dau diplome pe șpăgi grase sau că la Bac se strâng bani, ori că se fac meditații, atâta timp cât pentru înșelăciunea guvernamentală nu se aplică nicio lege? Oare există judecător în țara asta care să dea câștig de cauză sindicatelor în procesul intentat Guvernului pentru amânarea măririi salariilor? Dați-mi voie să mă îndoiesc că va exista un verdict favorabil în acest caz, din moment ce Curtea Constituțională n-a putut soluționa aplicarea celebrei Legi 221/2008 privind majorările salariale.

În România, de prea mulți ani, se moare cu dreptatea în mână. Numai pentru simplul motiv că nu suntem solidari și că așteptăm mereu ca altcineva să ne rezolve problemele. Și când spun asta mă refer la faptul că și printre profesori sunt cadre care se tem pentru ziua de mâine și nu se solidarizează atunci când se stabilesc greve sau manifestații, de frica de a nu-și pierde locul de muncă. N-am dreptul să-i judec și nici n-o fac, n-am dreptul să incit la revoltă și nici n-o fac, ci doar îmi exprim amarnicul regret că s-a ajuns ca, din cauza nemulțumirilor din plan financiar, școala românească să se ducă dracu. Iar elevii de azi să fie rebuturile de mâine.