"Progrese" rușinoase la DNA Constanța

Activitatea procurorilor de la Serviciul Teritorial Constanța al Departamentului Național Anticorupție pare să fi înregistrat "progrese" remarcabile.
Asta, dacă ar fi să luăm în calcul faptul că de la un rechizitoriu întocmit în 2006, procurorii anticorupție din Constanța au reușit, în 2007, performanța de a realiza trei trimiteri în judecată. Mutarea într-un nou și luxos sediu, departe de ochii lumii și ai presei, pare să facă "minuni" pentru cei de la anticorupție.
După îndelungi strofocări, anchetatorii au reușit, în sfârșit, după mai bine de un an de anchetă, să-l trimită în judecată, printre alții, pe primarul de la Agigea, Ion Ioniță.
Ba, mai mult, pe lângă cele trei rechizitorii, procurorii DNA au dat și aproape o sută de soluții de neîncepere a urmăririi penale.
Cu asemenea "succese", e clar că nimeni din Constanța nu s-ar mai putea lăsa corupt la noi în oraș, astfel că, din punctul meu de vedere, Serviciul Teritorial Constanța al Departamentului Anticorupție nu-și mai justifică existența.
De altfel, lăsând gluma la o parte, nici nu și-a justificat-o vreodată. Activitatea prestată de procurorii anticorupție Constanța încă de la înființarea acestui serviciu, septembrie 2002, și până în prezent poate fi catalogată ca fiind slabă, mult sub așteptările opiniei publice, mai ales că vorbim de unul dintre cele mai mari orașe ale țării, unde corupția este departe de a fi stârpită.
Despre munca procurorilor constănțeni nu sunt prea multe lucruri de spus. Dacă nu i-am întâlni din când în când în sălile de judecată pentru cele câteva dosare care mai sunt pe rol și care, în mare parte, sunt realizate de structura centrală, am putea considera că DNA Constanța este inexistent.
Monitorizând încă o dată anchetele acestor procurori, îl putem declara ca fiind marele corupt al orașului pe Sorin Bogdan Zvîrcolescu, un individ cercetat pentru trafic de influență, singurul condamnat de judecători la o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare cu executare.
Și, totuși, să fie acesta un exemplu real de pedepsire a faptelor de corupție din Constanța dat de justiția locală?! Nu pot să cred acest lucru, dacă ținem cont că în alte dosare privind polițiști corupți, oameni care în mod normal ar trebui să vegheze la respectarea legii, pedepsele au fost cu suspendare. Dar ce să-i faci?! Nu te poți pune cu justiția și cu felul în care este apreciată vinovăția unora în comparație cu a altora.
Pe de altă parte, trebuie să menționez că mai există un loc unde apar numele procurorilor anticorupție constănțeni. Pe listele ședințelor de judecată ale secției de litigii de muncă ale Tribunalului Constanța, unde deseori își revendică cine știe ce drepturi sau diferențe salariale. Că de, la așa o muncă stresantă, salariile și drepturile procurorilor trebuie respectate.
Și dacă judecători obișnuiesc să-și facă dreptate unii altora, de ce să nu-i ajute și pe colegii lor, procurorii, că, până la urmă, tot magistrați sunt.
Ca să conchid, nu văd care este motivul pentru care o parte din banii contribuabililor se duce într-o instituție care nu face altceva decât să consume. Dacă, într-adevăr, fenomenul corupției este aproape inexistent în Constanța, nici existența instituției care l-ar combate nu-și are justificarea. Pentru cele două, trei, cinci dosare care s-ar putea ivi, structura centrală poate face față, iar economiile în buzunarele statului român ar fi considerabile.