Turnul Babel

474
1

Articole de la același autor

Imaginea ziarelor, a revistelor și televiziunilor este astăzi extrem de mozaicată. Fie că este vorba despre dezbateri în cadrul cărora sunt omagiați post mortem cei "care au fost" – Octavian Paler, Jeana Gheorghiu, Adrian Pintea, Florian Pittiș –, despre emisiunile de gen reality show sau talk show- urile politice unde de foarte multe ori se ajunge la analiza compromisurilor impuse de ideologia comunistă și, prin urmare, la frustrările actuale-aflate în permanentă agravare - se poate constata o discrepanță între discursuri, între valori și nonvalori.
Extensie a vieții reale, această plajă mass media este fragmentată în filmulețe de dimensiuni diferite, care mai de care mai colorate, mai vii, mai expresive, dintre care unele se disting prin ceea ce este autentic, de valoare, spiritual, în timp ce altele sunt chipuri ale efemerului, niște mostre de kitsch, picanterii indezirabile provenind din cercurile așa numitei high life.
Că sunt instantanee din domenii precum politică, economie, cultură sau telenovele cu happy end, toate, fără excepție, urmează lungul drum al zilei și al nopții către public. Dilematice, clișeistice sau inovatoare, scenariile mass media nu reușesc totuși să producă o revoluție în mentalități.
Un demers critic simplu ar releva răspunsul: omagiile adresate unor personalități care ieri existau prea puțin sau deloc în mentalul colectiv reprezintă, deși pline de durere, niște recunoașteri tardive. Schimbând canalul media, observăm cum reality show-urile cu nurori, soacre și mame ca, de altfel, ineditele scene cu irinei și bahmuțeni se supun logicii unui capitalism care încurajează exhibiționismul, făcând din cititori, ascultători, telespectatori niște voyeuri mediocri.
Dacă aș putea aș face în fiecare zi exerciții de imunizare la această poveste fără sfârșit și aș alege din cutia de filmulețe doar acele pelicule care îmi fac viața, dacă nu mai frumoasă, cel puțin mai plină de sens. Nu pot, desigur, să am pretenția să îmi placă totul sau să înțeleg totul. Sunt limbaje, expresii si moduri de viață atât de diverse încât niciodată, dar niciodată nu vor cunoaște o omogenizare perfectă.
În drumul lor spre public, scenariile se întrepătrund sau se exclud încă de la început, se contrazic și se dărâmă. Iată de ce Turnul Babel al culturii moderne nu reușește să împărtășească același grai cu publicul său. În ciuda acestor nepotriviri ireversibile, the show must go on!

Imaginea ziarelor, a revistelor și televiziunilor este astăzi extrem de mozaicată. Fie că este vorba despre dezbateri în cadrul cărora sunt omagiați post mortem cei "care au fost" – Octavian Paler, Jeana Gheorghiu, Adrian Pintea, Florian Pittiș –, despre emisiunile de gen reality show sau talk show- urile politice unde de foarte multe ori se ajunge la analiza compromisurilor impuse de ideologia comunistă și, prin urmare, la frustrările actuale-aflate în permanentă agravare - se poate constata o discrepanță între discursuri, între valori și nonvalori.
Extensie a vieții reale, această plajă mass media este fragmentată în filmulețe de dimensiuni diferite, care mai de care mai colorate, mai vii, mai expresive, dintre care unele se disting prin ceea ce este autentic, de valoare, spiritual, în timp ce altele sunt chipuri ale efemerului, niște mostre de kitsch, picanterii indezirabile provenind din cercurile așa numitei high life.
Că sunt instantanee din domenii precum politică, economie, cultură sau telenovele cu happy end, toate, fără excepție, urmează lungul drum al zilei și al nopții către public. Dilematice, clișeistice sau inovatoare, scenariile mass media nu reușesc totuși să producă o revoluție în mentalități.
Un demers critic simplu ar releva răspunsul: omagiile adresate unor personalități care ieri existau prea puțin sau deloc în mentalul colectiv reprezintă, deși pline de durere, niște recunoașteri tardive. Schimbând canalul media, observăm cum reality show-urile cu nurori, soacre și mame ca, de altfel, ineditele scene cu irinei și bahmuțeni se supun logicii unui capitalism care încurajează exhibiționismul, făcând din cititori, ascultători, telespectatori niște voyeuri mediocri.
Dacă aș putea aș face în fiecare zi exerciții de imunizare la această poveste fără sfârșit și aș alege din cutia de filmulețe doar acele pelicule care îmi fac viața, dacă nu mai frumoasă, cel puțin mai plină de sens. Nu pot, desigur, să am pretenția să îmi placă totul sau să înțeleg totul. Sunt limbaje, expresii si moduri de viață atât de diverse încât niciodată, dar niciodată nu vor cunoaște o omogenizare perfectă.
În drumul lor spre public, scenariile se întrepătrund sau se exclud încă de la început, se contrazic și se dărâmă. Iată de ce Turnul Babel al culturii moderne nu reușește să împărtășească același grai cu publicul său. În ciuda acestor nepotriviri ireversibile, the show must go on!

Comentează știrea

Biiia
9 noiembrie 2011
Stiinta

Este foarte interesant, insa nu chiar ce caut eu..:) O sa mai incerc. Multumesc orikum:).

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.0915 secunde