Mărturii din viața și trecutul Dobrogei: case vechi de 500 de ani cu arhitectură unicat

5416
1

Articole de la același autor

Cu influențe balcanice sau nemțești, casele dobrogene vechi de peste 500 de ani ar putea deveni una dintre atracțiile turistice ale Dobrogei. Ani la rând, specialiștii în conservare de la Muzeul de Artă Populară din Constanța au bătut satele constănțene pentru a găsi cele mai vechi locuințe din acest colț de țară.

Directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru, a declarat că arhitectura tradițională din Dobrogea constituie un obiectiv important în dezvoltarea cercetării etnografice în cadrul muzeului.

"În Muzeul Satului Dobrogean, amenajat în perimetrul mănăstirii Dervent, a fost deja strămutată o casă de la Oltina, datată din 1573. Casa are temelia zidită din piatră de râu, pereții din chirpici și acoperișul din olană. Este tipul de casă tricelulară cu prispă la fațadă și foișor dispus în ax, reprezentativ pentru așezarea respectivă", a declarat directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru.

Fie că sunt din chirpici, piatră sau ceamur, aceste locuințe reprezintă o moștenire inestimabilă. Ele vorbesc despre trecutul locuitorilor de pe aceste meleaguri, iar de la an la an numărul turiștilor interesați de aceste case crește.

Moștenire inestimabilă

Varietatea arhitecturii dobrogene se datorează numeroaselor etnii din Dobrogea. Fie că vorbim de case de influență balcanică, specifică populației bulgărești și grecești, case lipovenești cu fațada secundară spre stradă și fronton decorat cu motive traforate, case nemțești lungi și înguste, cu acoperiș ascuțit și cu două capete de cal cioplite în vârful frontonului, sau casele aparținând tătarilor și turcilor cu două sau trei camere, toate vin să completeze acest peisaj al Dobrogei.

Piatra pentru temelie, chirpicii și ceamurul pentru pereți, lemnul pentru tâmplărie și șarpantă, stuful, olana sau țigla pentru acoperiș sunt materialele folosite pentru înălțarea acestor case.

"Arhitectura tradițională dobrogeană, reprezentată prin locuință și anexele gospodărești, constituie centrul vieții de familie, cât și universul material al locuitorilor de pe aceste meleaguri. Dobrogea etnografică prezintă un interes deosebit și datorită structurii populației și vorbim despre români, autohtoni sau veniți din celelalte provincii românești, aromâni, nemți, lipoveni, turci, tătari, bulgari, greci, italieni", a subliniat Maria Magiru.

Directorul Muzeului de Artă Populară a declarat că locuințele dobrogene erau de două feluri: primul tip - bicelular, cu tindă și odaie, dominant în așezările rurale dobrogene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel de locuințe se mai păstrează și astăzi în localitățile Ostrov, Dunăreni, Vlahi, Rasova. Locuința (tip tricelular) cu tindă mediană și două camere, este întâlnită la Oltina, Seimeni, Seimenii Mici, Aliman. Un alt element prezent în arhitectura caselor dobrogene era prispa, care se desfășura pe toată fațada. Acest tip de casă este considerat tipul vechi de locuință dobrogeană, fiind caracteristic populației românești, dar întâlnit și la celelalte etnii. Astfel, cercetarea etnografică a înregistrat toate tipurile de case întâlnite în aceste așezări rurale, anexe gos-podărești, ateliere rurale precum și clădirile importante construite la sfârșitul sec. XIX și începutul secolului XX - școli, primării, biserici. 

Comentează știrea

Florea Elena
11 august 2016
Case vechi

In satul Esechioi sunt de asemenea case in acest stil.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4928 secunde