Orașul secret de sub Constanța. Șapte basilici se află sub blocurile "comuniste"

Puțini dintre constănțeni știu că sub orașul Constanța se află adevărate comori. Respirăm istorie la orice pas, Dobrogea fiind zona din țară unde au fost ridicate cele mai multe basilici, între secolele IV-VII. 

Cum italienii au cele șapte coline, așa noi, dobrogenii, avem cele șapte basilici. Roma a fost construită pe șapte coline, iar Constanța a fost construită peste cele șapte basilici. Diferența dintre noi și poporul italian este că noi nu avem bani să ne dezgropăm comorile să le arătăm lumii întregi. Aceste basilici încă stau în picioare, dar sunt îngropate. Peste unele dintre ele s-au construit blocuri, s-a turnat asfalt, în timp ce altele au rămas sub grămezi de pământ. 

Înghițite de asfalt

Sub clădirile Constanței, dar și sub asfaltul orașului, vestigiile arheologice așteaptă să fie scoase la lumină. Echipele de cercetători au localizat vestigiile arheologice de o însemnătate deosebită, dar din păcate totul s-a sistat. Lipsa banilor și a vreunei perspective de conservare i-a determinat pe specialiști să renunțe. Dr. cercetător științific Virgil Lungu spune că toate basilicile din zonă au fost identificate, fiind în atenția cercetătorilor. Din păcate, nu există niciun program care să valorifice comorile de sub pământ. Constănțenii s-ar putea mândri cu cele două basilici paleo-creștine aflate între strada Traian și Bulevardul Ferdinand. Basilica Mare, a cărei dimensiune depășește 40 metri lungime și peste 15 metri lățime, se află sub blocurile "comuniste" dintre cele două străzi. În lipsa unui program de punere în valoare și această bazilică este dată uitării. 

Basilica Mică măsoară peste 30 metri lungime și se află tot în zonă. La Poarta I, locul unde întorc autobuzele la cap de linie, găsim o alta, din secolul V. 

Și sub hotelul IBIS din Constanța, la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân cu Negru Vodă, se află o basilică cu care orice oraș al lumii s-ar mândri. Aceasta din urmă datează din secolele lV-VI și este cea mai mare dintre toate, având o lungime de peste 50 de metri și o lățime de peste 20 de metri. De-a lungul anilor, specialiștii nu au căzut de acord asupra locației Basilicii Metro-politane a Tomisului. Experții și-au dat cu părerea că fie lăcașul de sub hotel IBIS a fost sediul Mitropoliei datorită dimen-siunilor mari fie templul de sub blocurile din zona Ferdinand -Traian. În acea vreme, în spațiul Dobrogei existau edificii și mai mari, cum este cel de la Histria, care are peste 60 de metri lungime, ceea ce a făcut ca teoriile inițiale să cadă. Chiar dacă sediul Episcopiei Metropolitane rămâne necunoscut, Dobrogea ar putea concura la capitolul moștenire culturală cu orice capitală europeană.

Cea mai veche basilică din România, în pericol 

Una dintre basilicile mai cunoscute publicului, este cea de sub Colegiul "Mihai Eminescu". Monumentul este în prezent în pericol din cauza umidității mari, dar și a lipsei lucrărilor de conservare, a declarat Gabriel Custurea, di-rectorul MINAC Constanța. Ultima oară când s-au executat astfel de lucrări de conservare a fost când au venit experții francezi, în urmă cu 20 de ani. Basilica nu este inclusă în circuitul turistic și nici nu are vreo șansă de a fi deschisă publicului. Motivul, starea avansată de degra-dare și lipsa banilor pentru a o face accesibilă. Virgil Lungu, dr. cercetător științific, spune că lăcașul are o importanță deosebită pentru că atestă existența în zonă a primilor creștini. Poate fi considerată cea mai veche basilică nu numai din Dobrogea, ci de pe întreg teritoriul României și este una dintre cele șapte basilici ale ținutului. Virgil Lungu a declarat că moștenirea este cu atât mai importantă, cu cât ținutul nostru este unul dintre primele spații creștinate de pe teritoriul României: "Basilica este dovada clară a prezenței creștinilor în Dobrogea. Porumbelul, semnul crucii sunt doar câteva semne care atestă acest lucru. Aici s-au găsit rămășițele a trei martiri. Pe pereții construcției încă se mai zăresc motivele florale, picturi cu figuri geometrice, dar și semnul crucii." Veche de aproximativ 1600-1700 de ani, arheologii cred că basilica cu trei încăperi, ascunsă sub Colegiul "Mihai Eminescu", ar fi servit drept spațiu al Episcopiei Tomisului. Sosirea apostolului Andrei pe teritoriul Dobrogei, care a adus numele Mântuitorului în aceste ținuturi, este dovedită chiar de existența templului, care adăpostea primii creștini din zonă.

Basilicile enumerate mai sus aparțin stilului basilical din epoca paleocreștină și fac parte dintre cele mai vechi locașuri de cult creștine din România. Din păcate, lipsa interesului de la nivel național față de istorie și lipsa oricărei viziuni de dezvoltare a zonei din punct de vedere turistic, aruncă Dobrogea, cu o moștenire de invidiat, într-o zonă de… anonimat. Din lipsa ba-nilor nu se face nici conservare și nici nu se scoate la lumină această bogăție.