Povestea actriței care a renunțat la scenă

"A fost o iluzie să cred că voi fi mai bogată"

3410
2
În urmă cu zece ani, când a decis să renunțe la scenă și să înființeze, ca artist independent, Trupa Suflețel, actrița Mădălina Petrencu s-a simțit în fața unui sfârșit. "Încheiam o etapă fantastică numită Teatrul de păpuși și teatru, în general. Sufletul meu încă e plin de experiențele cu oamenii de la Dramatic și de la Păpuși, unde am petrecut 16 ani. Am plecat nu pentru că nu mi-a plăcut, ci pentru că voiam mai mult de la mine", își începe povestea artista.

În 2004, a înființa o trupă de teatru independent constituia o reală fabulație. De ce Trupa Suflețel? "Pentru că singura mărime care contează este cea a sufletului", ne mărturisește. La vremea respectivă își dorea să exploreze fel de fel de evenimente, spectacole și își imagina că singurele socoteli lumești erau că dacă ar avea 10 spectacole ar fi însemnat 10 petreceri la care să meargă și o să câștige cam cât salariul de la teatru într-o lună de zile. "A fost o iluzie să cred că dacă voi pleca din teatru voi fi mai bogată. Am trăit mai intens și am cunoscut mult mai mulți oameni".

În cele din urmă a ajuns să-l "extragă" din teatru și pe soțul ei, Gabriel Monțescu și ne explică și de ce. "La teatru cineva aranjează costumele, cineva face păpușile, altcineva regia după ce a fost ales textul, altcineva luminile, cineva sunetul, totul într-un context perfect, în care tu, ca artist, să te manifești cât mai profesionist. Ei bine, când ești pe picioarele tale, nu mai ești artistul servit, ci acela care servește. Este o formă mult mai asumată, ești mult mai responsabil când tu ești și producător și distribuitor", a continuat tot ea.

Diferența dintre teatrul de stat și propria întreprindere artistică

Încercând o paralelă între ce a fost și ce este, Mădălina Petrencu povestește: "A existat mentalitatea asta că nu poți să faci pe scenă spectacole deștepte pentru că publicul nu e pregătit. Trebuie să faci spectacole ușoare. Erau și regizori care spuneau să nu-i mai tratăm pe spectatori ca și cum ar fi bătuți în cap. Dar tu ca actor angajat în instituția aia trebuie să joci ce ți se dă. Nu prea te întreabă ce ai vrea să joci. Ți se spune că se montează cutare și trebuie să faci rolul ăla cât mai curat, cât mai bine, în termenii pe care i-ai învățat în facultate. Pe când din momentul în care am plecat de pe scenă sunt ochi în ochi cu spectatorul meu în fiecare zi. Am devenit artistul care își scoate sufletul la vedere, să pot orice cât să-i mișc un pic sufletul celui din fața mea. Nici când ești pe scenă nu ești indiferent, dar vorbesc de un alt proces. Nu susțin neapărat că ce fac eu este artă, dar unele secunde sunt spectacol de artă. Mă mai transform într-o doamnă educatoare, la evenimentele cu copiii, și susțin o oră deschisă. Indiferent de nivelul despre care vorbim, teatrul înseamnă comunicare, iar aceasta nu poate fi doar într-un sens. Am rămas și cu niște doruri: oamenii la petreceri nu știu că dacă nu aplaudă înseamnă că nu le-a plăcut. La început pare dureros, dar, în final, descoperi că ți-ai construit un ego foarte mare și că te-ai poziționat ca artist".

Am întrebat-o dacă se simte mai bine în forma independentă de teatru. "M-am regăsit mult. Mi-a fost mult mai greu și în continuare îmi este îngrozitor de greu și mi-e dor de teatru ca de o vacanță frumoasă". Inevitabil, am dorit să știm cum e să faci teatru în fața unor spectatori care… mănâncă în timp ce actorii prestează teatru. "M-au întrebat și colegii din teatru dacă nu-mi este greu. Oricum mâncăm toată ziua, dar respectivul a ales să mănânce într-un context pe care îl face special. Nu bârfesc pe altcineva, ci adaugă o plus valoare vieților lor. Mă doare când îi aud vorbind la telefon, dar asta ține de educație și de nivelul de cultură la care au ajuns cei care vin în sală", ne declară artista.

În cei 10 ani de la înființare, Trupa Suflețel a fost o școală pentru peste 200 de… suflete. "O parte din cei care ne sunt concurenți astăzi sunt foști colaboratori sau foști membri ai trupei, ceea ce înseamnă că am fost un profesor bun. Fiecare zi este o provocare și constituie șansa de a ne dezvolta, de a evolua personal. Suntem un soi de transfiguratori ai realității în fantastic", zâmbește, drăgăstos, Mădălina.

Comentează știrea

profa
10 noiembrie 2014
bucurie

Dragii mei studenti, sa nu va pierdeti dragostea pentru creatie si respectul pentru public! Sunteti minunati si bucurati suflete angelice de copii, cu ochii cautatori de povesti. Cat de mult va pretuiesc!

EscorteDinRomania.ro
29 martie 2015
EscorteDinRomania.ro - Escorte Constanta, Escorte Cluj, Escorte Bucuresti, Escorte Iasi...

EscorteDinRomania.ro - Escorte Constanta, Escorte Cluj, Escorte Bucuresti, Escorte Iasi... www.EscorteDinRomania.ro -Escorte Constanta, Escorte Bucuresti, Escorte Brasov, Escorte Cluj, Escorte Iasi, Escorte Timisoara, Escorte Arad, Escorte Craiova, Escorte Targu Mures, Escorte Mures, Escorte Oradea, Escorte Satu Mare, Escorte Tulcea, Escorte Buzau, Escorte Pitesti... Lista detaliata pe judete pentru servicile de escorte din Romania si saloane de masaje erotice din Romania pe: www.EscorteDinRomania.ro escorte unice...

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2943 secunde