Concurs A început campania de "mătrășire" a legilor educației

Ministrul Educației, Cristian Adomniței, a lansat luni, 17 de-cembrie 2007, legile educației, în prezența președintelui Traian Băsescu și a premierului Călin Tăriceanu. Pachetul legislativ conține Legea învățământului preuniversitar, Legea învățământului superior și Statutul personalului didactic. Proiectele vor fi supuse dezbaterii publice, timp de o lună, amendamentele și propunerile ridicate vor fi analizate și, după caz, integrate în propunerea legislativă, care va fi înaintată Parlamentului României.
Cam prost ales momentul, având în vedere că, din toată această lună, jumătate se va duce pe pregătirea pentru sărbătorile de iarnă, moment în care românului numai la dezbateri nu-i stă capul. Și totuși, propunem tuturor celor care simt nevoia să se implice concret în schimbarea viitorului lor, în viitorul copiilor lor să nu amâne să-și exprime părerea pe site-ul "Cuget Liber". Haideți să urnim un mecanism pe care îl criticăm de pe margine, dar pentru a cărui modificare trebuie să ne consacrăm efectiv!

Meditațiile dovedesc impotența sistemului educațional
Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut ministrului Educației să rezolve problema meditațiilor din învățământ, argumentând că predarea lecțiilor în particular arată că sistemul educațional nu funcționează. "Vă sugerez să aveți în vedere o problemă pe care o consider foarte deranjantă: sistemul de meditații. Dacă există acest sistem paralel, înseamnă că educația nu funcționează", s-a adresat Tăriceanu ministrului Educației, cu ocazia lansării legilor educației.
Tăriceanu a declarat că nu își schimbă punctul de vedere în privința meditațiilor, deși prima sa ieșire publică pe această temă, la începutul mandatului, a fost urmată de critici din partea cadrelor didactice. Șeful Executivului propunea, la acea vreme, impozitarea veniturilor obținute de cadrele didactice în urma predării lecțiilor în particular.
Premierul a mai cerut introducerea în România a sistemului de vauchere, după modelul american, sistem care, spune premierul, îi îndrumă pe elevi către școlile de calitate.

Sindicaliștii cu ce-i doare: SALARIZAREA
Sindicaliștii solicită ca odată adoptat pachetul de legi, acesta să fie aplicat în integralitate și nu secvențial, pentru a se evita perpetuarea incertitudinii și a inconsecvenței în ceea ce privește reforma în sistemul de învățământ. "Federația Sindicatelor Libere din Învățământ adresează o chemare tuturor partidelor politice din România să semneze Pactul național pentru educație, dovedind astfel că acestea sunt interesate în mod real de soarta învățământului românesc și nu doar la nivel declarativ", a afirmat Aurel Cornea.
Pachetul legislativ al educației trebuie urmat de o lege a salarizării personalului din învățământ, prin care să se asigure acestei categorii de personal recunoașterea locului și importanței sociale, printr-o remunerare corespunzătoare, spun sindicaliștii din educație.Federația Educației Naționale a refuzat invitația ministrului Adomniței de a participa la prezentarea legilor și nu a participat la niciuna dintre rundele de negociere pe marginea conținutului.

Președintele solicită ușurarea ghiozdanului
Cu toate că a primit pachetul de legi în după-amiaza zilei de duminică, 16 decembrie, încercând să facă față subiectului luni, 17 decembrie, una dintre concluziile președintelui Traian Băsescu a fost că formularea proiectelor "nu aduce un aer proaspăt", găsindu-le similare cu legea elaborată în 1995. "Toate textele par scrise de aceeași mână". Mai mult, Băsescu a atras atenția și asupra greșelilor de tipar, dar și asupra dezacordurilor "supărătoare" din textul legilor. "Dacă ministerul produce asemenea texte neîngrijite, cum li se poate cere elevilor și studenților să scrie corect românește", s-a întrebat el retoric.
Băsescu a mai reproșat că legile "nu sunt gândite în mod coerent împreună", dând exemplul unor articole identice ce apar în două legi diferite. În plus, proiectele mențin foarte multe dintre deciziile ministerului și ale guvernului, referirea la relația cu membrii comunității fiind de ordin foarte general, în vreme ce "românii au alte aspirații". Totodată, Băsescu a mai criticat faptul că amână reglementarea sau fac referire la un ordin ulterior al ministrului.
Printre reproșurile formulate de președinte s-a mai numărat și acela că ministerul a păstrat finanțarea universităților în funcție de numărul de studenți și nu a înlocuit-o cu finanțarea multi-anuală pe proiecte. El a explicat că, atâta timp cât universitățile vor fi constrânse de numărul de studenți, evaluarea acestora nu este neutră. Totodată, președintele a mai solicitat și elaborarea unui statut al elevilor, dar și evaluarea periodică a impactului deciziilor luate.
Șeful statului a făcut referire și la scrisorile numeroase pe care le primește de la părinți, spunând că legile nu pot fi bune dacă sunt pa-ralele cu realitățile de zi cu zi. El a arătat că problemele cel mai des invocate de părinți sunt legate de greutatea ghiozdanelor, spunând că medicii recomandă ca aceasta să nu depășească zece la sută din cea a elevului și absența de la cursuri a profesorilor, în special în mediul rural.