Academia Română sărbătorește centenarul stabilirii macedoromânilor în Dobrogea

Pe 26 octombrie 2025 se împlinesc 100 de ani de la sosirea din Balcani a primului vapor cu macedoromâni în Țara Mamă, România. De-a lungul timpului, macedoromânii au venit constant în spațiul românesc, cu mult înainte de 1925, un exemplu celebru putând fi povestea de viață a marelui învățat Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei, ai cărui părinți erau aromâni din Albania.

Prezența macedoromânilor în Dobrogea este atestată încă din anul 1880. Aromânii s-au stabilit însă în mod organizat în Dobrogea între cele două războaie mondiale, în fostele judeţe Durostor şi Caliacra (în prezent, în Bulgaria), de unde, în urma schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria din 1940, au fost strămutați în judeţele Tulcea şi Constanţa. Aici îi găsim şi în prezent pe cei mai mulţi dintre ei; unii au părăsit Dobrogea, aşezându-se în diferite localităţi din ţară, constituind, uneori, grupuri numeroase.

Un moment de referință s-a consemnat la 13 iunie 1925, când guvernul României, condus de I.C. Brătianu, a aprobat – la solicitarea unei delegații de macedoromâni proveniți din țările balcanice – stabilirea a 1.500 de familii în Cadrilater, teritoriu care, la acea vreme, făcea parte din România. La 26 octombrie 1925, de sărbătoarea Sfântului Dumitru (zi cu semnificație profundă pentru păstorii aromâni, legată de coborârea turmelor la iernat), primii coloniști au debarcat în portul Constanța, sosiți cu vaporul „Iași”.

Academia Română, împreună cu Societatea de Cultură Macedo-Română, organizează miercuri, 22 octombrie 2025, o sesiune de comunicări științifice care marchează centenarul stabilirii macedoromânilor în Dobrogea. Manifestarea este onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va rosti cuvântul de deschidere.