„Ce spune un ziar? Nu
spune nimic. De aceea trebuiesc două, trei, cinci, douăzeci de ziare,
indiferent dacă repetă fiecare din ele același text telegrafic sau reportericesc."
Așa rezuma, sarcastic, Tudor Arghezi starea presei românești în 1935, zugrăvind
„Ziarul ideal”. Gazetar redutabil el însuși, Arghezi era conștient de forța și
rolul presei și pleda pentru publicații care să informeze „pur și simplu, însă
cât mai complect”, oferind publicului „evenimentul brut și libertatea de a se
orienta singur într-însul".
Istoria jurnalismului
românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din
captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. De la
începuturile ei, cu „Albina românească” și „Curierul românesc”, primele ziare
publicate în limba română, în 1829, presa a fost o oglindă a realității, uneori
corectă, alteori deformată. Expoziția prezintă în original titluri de referință
ieșite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste
ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente
referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor
din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși
Regina Maria.
Nu lipsesc ziarele
care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul –
200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000
etc., într-o perioadă cu sute de publicații la nivel național. „Astăzi apar în
București cel puțin treizeci de ziare", remarca același Arghezi în 1937, în
vreme ce Camil Petrescu, alt literat activ în gazetărie, nota în jurnal, în
1936, timpul consumat zilnic cu cititul ziarelor: o oră și jumătate dimineața,
o jumătate de oră la prânz și o jumătate de oră seara, plus o oră hebdomadare
și reviste străine și o oră de parcurs manuscrise pentru Revista Fundațiilor
Regale. În total, patru ore și jumătate dintr-o zi!
Despre evoluția complicată
a presei românești de-a lungul veacurilor și despre soarta gazetăriei în
vremurile moderne vor vorbi, la vernisajul de joi, 20 martie, ora 12, Acad.
Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, Prof. ing. Nicolae Noica,
membru de onoare al Academiei și totodată Directorul Bibliotecii Academiei, și
Daniela Stanciu, Director Direcție Bibliografii. Expoziția este deschisă în
perioada 20-28 martie și poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv
sâmbăta. Intrarea este liberă.