"Accesul la resurse de educație este mondializat"

- Ne apropiem de deschiderea unui nou an universitar. Atât în calitate de Secretar General al RUMN, cât și în calitate de cadru didactic la Universitatea "Ovidius" și respectiv, de director al Institutului pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie, urmăriți de aproape activitatea universităților atât din țara noastră, cât și de pe plan internațional. Vă adresăm rugămintea să împărtășiți cititorilor noștri care sunt preocupările și tendințele actuale în activitatea universitară.

- Într-adevăr, a trecut o vară cu activitate intensă în derularea de diferite proiecte de cercetare, în pregătirea de noi propuneri de proiecte și participări la Conferințe în SUA, Australia sau la diferite universități din UE. Acum ne pregătim de începerea noului an universitar într-un context de o mare complexitate. Pe plan mondial și european, asistăm la o efervescență de transformări profunde în învățământul superior și în educație în general. Pentru a nu plictisi pe cititorii dvs, aș rezuma tendințele ce preocupă mediul universitar la trei teme: creșterea complexității actului de predare, tendințele de abordare inter, trans și multi-disciplinare în cercetarea științifică și implicarea masivă a universităților în promovarea antreprenoriatului.

- Despre impactul internetului asupra actului de predare și asupra activității didactice în noul context s-a discutat mult în diferite perioade de timp și de multe ori se reiau subiecte cum ar fi rolul cadrului didactic în transmiterea cunoștințelor, în formarea deprinderilor sau atitudinilor. Ce apare nou?

- În urmă cu 15 ani am vizitat un campus universitar în apropiere de Londra la Milton Keynes. Universitatea Deschisă (The Open University) avea la vremea aceea 50.000 de studenți înscriși fără ca niciunul să fie în campus. Cursurile se derulau în sistemul "învățământ la distanță" folosindu-se tehnologii multimedia de ultimă generație iar relaționarea cu studenții se realiza prin intermediul tutorilor. Ulterior au apărut forumurile de discuții și mai târziu rețelele de socializare. Aceste tehnologii au permis apariția Cursurilor cu Accesibilitate Masiva (Massive Open Online Courses – MOOC) iar recent au fost dezvoltate tehnologiile de tip blockchain care permit identificarea personalizată a utilizatorului unui calculator pentru examinare online. În acest fel, orice persoană, de oriunde ar fi de pe glob, are acum acces la cursuri predate de cei mai reputați specialiști de la universități de prim rang pe plan mondial. Accesul la resurse de educație este mondializat. Astăzi nu se mai discută despre a utiliza sau nu aceste tehnologii, de a accesa sau nu resurse digitale de educație în actul de predare. Studenții de astăzi nu mai pot fi ținuți în sală să asculte o persoană care, stând la catedră, citește de pe foi gălbejite niște adevăruri copiate de prin cărți uitate în timp. Au alternativa de a asculta în direct cursul celui care a primit premiul Nobel pentru cele noi descoperiri în domeniu (și de multe ori chiar pe gratis). În acest context, actul de predare își modifică profund conținutul. Acesta devine mai mult un act de îndrumare, sfătuire, ghidare și tutoriat. De exemplu, în cadrul unei inițiative în cadrul RUMN, la Universitatea "Ovidius", studenții de la specializarea Energetică Industrială (de ex. la disciplina Bazele Termodinamicii Tehnice) nu vor urmări simple prelegeri. Acestea au fost înregistrate în anul universitar care a trecut și de anul acesta le vor putea accesa ca prelegeri înregistrate în relaționare cu prelegeri de la alte universități, module de animație, filme tematice și alte resurse bibliografice în format electronic. Cursul se va axa în special pe orientarea studenților în accesarea materialelor, recenzarea și interpretarea acestora. Se va pune accentul pe dezbateri, pe exemple de abordare și pe modul în care acele cunoștințe pot fi utilizate în viitoarea carieră a studenților. Seminariile se vor derula în sensul de îndrumare a studentului în formarea deprinderilor de rezolvare de probleme, iar lucrările de laborator se vor axa pe formare de deprinderi de operare aparate, de a măsura și observa fenomene și procese.

- Ce se întâmplă în cercetarea științifică? Cum se materializează astăzi procesul de ignorare a barierelor în activitățile de cercetare științifică?

- Integrarea cercetării științifice în activitatea universitară și în actul de educație, reprezintă una din marile contribuții ale școlii europene - universitatea în sens humboldian. Abordările inter, trans și multi-disciplinare au fost, de asemenea, dezvoltate de mai multe decenii atât în educație, cât și în cercetarea științifică. Astăzi, mai mult ca oricând, educația universitară pune accent pe formarea unei gândiri care să nu fie încorsetată de bariere artificiale și acest lucru este cerut de complexitatea vieții în care trăim și în care viitorii absolvenți se vor integra. Dar exemplificarea cea mai evidentă a acestei tendințe o oferă cercetarea științifică, unde atât în activitățile derulate la frontiera cunoașterii cât și în zona aplicativă, interdisciplinaritatea este parte intrinsecă. De exemplu, în nanoștiințe: complexitatea problemelor din zona de dimensiuni de o milionime dintr-un milimetru nu poate fi adresată de fizicieni, chimiști, ingineri sau biologi chiar și în condițiile în care ar colabora între ei. Practic este un nou mod de gândire care agrega în mod indisolubil toate aceste domenii. Avem un proiect în derulare la care dezvoltăm un dispozitiv electrochimic ce va fi testat în condiții de imponderabilitate pe Stația Spațială Internațională și care consta in realizarea unei structuri multifuncționalizate pe plăci de grafene cu grosimi de câteva straturi de atomi. Echipa pe care o coordonez se întinde pe două continente și integrează specialiști care nu mai pot garanta că sunt doar fizicieni sau chimiști sau ingineri. Complexitatea este foarte mare și necesită o gândire integratoare. În zona de cercetare aplicativă, colectivul nostru de la Universitatea "Ovidius" dezvoltă un proiect de mobilitate urbană împreună cu mai multe orașe port din UE. Proiectul, ce va fi coordonat de primăria municipiului Constanța, este foarte complex, iar prin implicarea colectivului nostru, ne propunem realizarea unei rețele de minibuze electrice alimentare din surse regenerabile de energie pentru salariații și utilizatorii de mijloace de transport de pe platforma portuară. Comandarea minibuzelor se va face prin telefoane mobile și alte mijloace de acces la internet, iar platforma informatică va realiza o planificare dinamică a rutelor. Numai din această simplă descriere, se poate constata complexitatea aspectelor care implică atât cunoștințe inginerești din diferite domenii de la mecanică, la electronică și energetică, management și planificare de resurse, algoritmi și limbaje de programare, sociologie și psihologie aplicată. Proiectul necesită specialiști cu gândire multi-disciplinară, dar în același timp și factori de decizie atât în structurile autorităților locale cât și în administrația portului care să coopereze și să fie deschiși la a asculta opiniile specialiștilor pentru a pune aceste rezultate în serviciul cetățenilor.

- Impresionant! În ceea ce privește implicarea universităților în promovarea antreprenoriatului, știu că au existat dezbateri și în trecut dar am înțeles că sunt schimbări de substanță?

- Fără îndoială! Asocierea universităților în promovarea antreprenoriatului este una dintre contribuțiile universităților din SUA prin deja celebra inițiativă Silicon Valley. Ulterior, Universitățile din întreaga lume au preluat și dezvoltat conceptul și astfel, au apărut concepte noi. În prezent, ceea ce a apărut ca noutate, este schimbarea raporturilor dintre Universități și comunitatea de afaceri. În trecut, inițiativele antreprenoriale erau considerate ca fiind exterioare scopurilor unei Universități. Deși se implicau în înființarea de noi întreprinderi plecând de la rezultatele cercetării sau de la diferite invenții realizate de cadre didactice și studenți, universitățile nu se implicau în mod semnificativ în afaceri. Era mai mult un fel de serviciu pe care universitatea îl face comunității socio-economice. În prezent, se constată o implicare masivă a universităților în diferite tranzacții unde obțin performanțe remarcabile. Dl. prof. Tim Kaplan, de la Universitatea Technion din Haifa îmi relata că în trecut, companiile veneau la universitate cu propuneri de contracte de preluare și valorificare de rezultate ale cercetării și apoi așteptau luni de zile până când propunerile erau analizate și în multe cazuri chiar renunțau la tranzacții. În prezent, Universitatea are o echipă de experți care presează companiile cu propuneri și încheie tranzacții de sute de milioane de dolari. Este important de menționat faptul că Universitatea din Haifa are trei laureați ai premiului Nobel. În cadrul RUMN, am inițiat în urmă cu doi ani un cluster specializat în ecotehnologii și surse alternative de energie care s-a dezvoltat și în prezent a devenit un referențial pe plan național și regional, pe care dorim să-l replicăm și în alte țări. În luna octombrie, vom organiza o Conferință a rectorilor din zona Mării Negre pentru a stabili un plan de acțiune pentru replicarea acestui cluster în țările din regiune și să căutăm mijloace de racordare la o serie de inițiative cum ar fi Strategia Dunării.

- În concluzie, dacă un student va întreba astăzi cum să-și aleagă universitatea ale cărei studii să le urmeze, ce i-ați recomanda?

- O universitate modernă și racordată la realitățile lumii de astăzi nu poate fi o universitate de duzină. Trebuie să fie bine ancorată în realitate și integrată în circuitele mondiale de valori oferind studenților mult mai mult decât niște simple săli de clasă, cum ar fi: facilități de cercetare ultramoderne, ateliere de lucru, posibilitatea de a discuta cu oameni de știință, cultură și artă de mare valoare, centre cu resurse de educație (termenul de bibliotecă nu se prea mai folosește datorită informatizării acestora), săli de sport și multe altele care să le facă unice în felul lor. Universitățile moderne pun accent pe multi-lingualism: studenții au posibilitatea de a învăța cel puțin două limbi de circulație mondială; sunt multi-culturale: atrag tineri din diferite zone, de diferite etnii și în acest fel permit studenților să aibă o deschidere către colaborare, să fie capabili să-i înțeleagă pe alții; sunt implicate masiv în promovarea antreprenoriatului în toate formele de studii prin încurajarea studenților să lucreze în echipe interdisciplinare care să materializeze idei concepute de ei înșiși sau ele însele în colaborare cu întreprinderi; impun chiar studenților să folosească în mod curent instrumente digitale, sunt instruiți în acest scop și devine o prelungire fundamentală a acestora; există o preocupare constantă pentru protejarea mediului înconjurător în care studenții sunt îndrumați să aibă inițiative și sunt sprijiniți să le materializeze. Sportul este o activitate de masă în foarte multe universități cu competiții atractive și bineînțeles o viață spiritual intensă.

În cadrul RUMN, avem multe exemple de universități care fac eforturi substanțiale pentru a oferi studenților condițiile enumerate mai sus. Deci primul punct de informare este portalul: www.bsun.org