Adrian Rădulescu, omagiat de colegi la Muzeul de Istorie

La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a avut loc, ieri, un eveniment omagial dedicat unei generații de personalități din domeniul cercetării istorice dobrogene, și anume Adrian Rădulescu, Petre Alexandrescu, Petre Diaconu și Constantin Preda.
Ziua de 5 mai nu a fost aleasă întâmplător, ieri împlinindu-se 10 ani de la moartea lui Adrian Ră-dulescu. Personalitate complexă, el a fost primul rector al Universității "Ovidius" (1990-1991), director MINAC (1969-1990), primar al municipiului Constanța (1989-1990) și prefect al județului Constanța (mai 1990-noiembrie 1991).
Despre modul în care prof. Rădulescu s-a impus ca un reper în domeniul cercetării istorice dobrogene au vorbit dr. Gabriel Custurea, directorul MINAC, precum și prof. univ. dr. Ion Bitoleanu, cercetător Mihai Iri-mia și cercetător Maria Bărbulescu. Alături de ei s-au mai aflat Viorel Petac, reprezentantul cabinetului numismatic al Bibliotecii Academiei Romane și Ștefania Rădulescu, soția regretatului istoric.
Gabriel Custurea l-a cunoscut pe Adrian Rădulescu în 1975, stabilindu-și, pe această cale, calea pe care urma să o aleagă pe plan profesional: "El mi-a lăsat libertatea să-mi aleg drumul științific, sub îndrumarea sa am avut îndemnul de a scrie, de a face ceva care să rămână în urmă".
La rândul său, Mihai Irimia a subliniat influența lui Adrian Rădulescu, reflectată în munca cercetătorilor, pe care îi provoca tot timpul la evoluție profesională: "Încet-încet s-a format un colectiv de cercetători reprezentativi la Constanța, care s-au afirmat în manifestări științifice naționale și internaționale ca personalități ale cercetării complexe în Dobrogea. Garanta chiar prin cuvântul lui plecarea unora dintre ei în străinătate".
Ce a lăsat în urmă Adrian Rădulescu? se întreabă Mihai Irimia, rememorând, în acest sens, creativitatea, implicarea socială și opera științifică semnificativă ale cercetătorului omagiat: "Datorită lui Adrian Rădulescu, au fost îmbogățite colecțiile instituției, pentru că unele perioade nu erau bine reprezentate în muzeu. De asemenea, au fost realizate lucrări științifice care să permită continuarea fără întrerupere a revistei științifice «Pontica». Tocmai de aceea am ajuns astăzi să avem 42 de astfel de reviste, cuprinse în perioada 1968 – 2009.
Trebuie să rămânem cu o atitudine de respect și gratitudine față de cel care a dat un contur clar cercetării științifice la Constanța", conchide cerc. Mihai Irimia.
Sub conducerea lui Adrian Rădulescu, prin cercetarea arheologică pe șantierele de la Histria, Albești, Capidava sau Adamclisi, au fost aduse importante contribuții istoriei, iar colecțiile muzeului constănțean de istorie au fost îmbogățite considerabil. De asemenea, ca director al MINAC, Adrian Rădulescu a stabilit importante colaborări, astfel încât rezultatele cercetării arheologice să fie valorificate din plin. "Direcția pe care a dat-o cercetării arheologice dobrogene a avut o formă de manifestare plenară, care căuta să atingă standarde internaționale", a spus cerc. Maria Bărbulescu.
Ea a vorbit, de asemenea, despre importanța pe care o dădea Adrian Rădulescu pregătirii noii generații, care să preia cercetarea arheologică. În acest sens, Adrian Rădulescu a participat la fondarea universității de stat constănțene și a Facultății de Istorie: "S-a gândit mereu în perspectivă, astfel încât munca noastră să fie continuată de cei tineri, peste decenii".
Maria Bărbulescu l-a omagiat și pe omul Adrian Rădulescu, vorbind despre generozitatea și bunătatea lui: "S-a gândit și la necesitatea înființării unei biblioteci a instituției, dăruind cu generozitate cărți muzeului. Dovedea nu doar pasiune, ci și o mare bunătate. Tinerii se înghesuiau să facă parte din echipa sa de cercetare".
La eveniment au mai fost omagiați și prof. Petre Alexandrescu, directorul șantierului arheologic de la Histria în perioada 1981-1999, istoricul Petre Diaconu, care s-a dedicat cercetărilor la cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și prof. Constantin Preda, un reper al numismaticii dobrogene.